Mihai Viteazul

Trimis la data: 2005-04-08 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Sebastian Constantin Dimensiune: 1587kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
La 9 August 2001 s-au împlinit 400 de ani de la uciderea miseleasca a voievodului Mihai Viteazul, erou al luptei pentru independenta si neatârnare a românilor, cel care a reusit - chiar daca pentru scurta vreme - sa înfaptuiasca unirea celor trei Tari românesti, ramânând un simbol al neamului nostru pâna în zilele Regelui Ferdinand.
Raporteaza o eroare

MIHAI VITEAZUL(1593-1601)Mare Ban al Craiovei"domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si a toata tara Moldovei" realizatorul primei uniri a celor trei tari romane (1600-1601)


La 9 August 2001 s-au împlinit 400 de ani de la uciderea miseleasca a voievodului Mihai Viteazul, erou al luptei pentru independenta si neatârnare a românilor, cel care a reusit - chiar daca pentru scurta vreme - sa înfaptuiasca unirea celor trei Tari românesti, ramânând un simbol al neamului nostru pâna în zilele Regelui Ferdinand.Era fiul Teodorei din Piua Petrii ialomitene, dupa unii fiu de domn. Stia turceste si greceste. În tinerete s-a îndeletnicit cu negustoria si a ajuns ban al Olteniei. Averea i-a sporit prin casatoria cu Stanca, nepoata altui ban oltean, Dragomir. In 1593, prigonit de Alexandru cel Rau, se refugiaza în Transilvania, apoi la Constantinopol si, cu ajutorul unchiului Iane Epirotul, capuchehaia tarii la Poarta, al Cantacuzinilor si al englezului Barton, este numit domn al Tarii Românesti, ajungând în tara în Octombrie 1593.În acest timp, Papa Clement VIII si împaratul Rudolf II al Austriei vroiau o alianta crestina pentru alungarea turcilor din Europa, la care aderasera deja Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si Aron Voda, domnul Moldovei. Fara sa fie invitat, voievodul Mihai se ofera sa participe la alianta, întelegându-se cu Sigismund si Aron sa înceapa rascoala în acelasi timp. La 13 Noiembrie cheama pe creditorii turci la visterie, precum si pe camatarii greci si armeni, si-i macelari. (C. C. Giurascu).Mihai ataca cetatea Giurgiului si a Brailei, supunându-1e. O armata turceasca fu învinsa la Rusciuc, mai înainte fiind batuti tatarii trimisi de turci - la Stanesti si Serpasesti. Banul Mihalcea batea o alta armata turceasca la Silistra. Balcanii se ridicau contra otomanilor.Poarta hotarî o mare expeditie de pedepsire a "hainului" care se ridica împotriva-i Mihai semna un tratat cu Sigismund, în Mai 1595, recunoscându-i suzeranitatea. Din delegatia trimisa la Alba Iulia faceau parte si mitropolitul Eftimie si episcopii Teofil al Râmnicului si Luca al Buzaului, care au introdus în tratat un articol prin care bisericile romanesti din Transilvania "vor fi sub jurisdictia sau ascultarea mitropolitului de la Târgoviste, dupa dispozitiunea dreptului bisericesc si a rânduielilor acelei Tari" (M. Pacurariu).Conducerea armatei turcersti o lua Sinan Pasa, care trecu Dunarea. La 13 August 1595, avu loc la Calugareni una dintre cele mai importante lupte ale românilor pentru independenta. Cei 100.000 de soldati turci au fost învinsi de numai 16.000 de români, dintre care 3000 era ardelenii lui Albert Kiraly, plus micul detasament moldovean. Este "cea mai stralucita izbânda a lui Mihai" (P.P. Panaitescu) si "una din cele mai mari biruinte din istoria românilor" (V. Georgescu). Precaut, Mihai se retrage spre munti, asteptând oastea lui Sigismund. Turcii ocupa Bucurestii si Târgovistea.Mihai, Sigismund si Stefan Razvan al Moldovei reusesc sa-i alunge pe otomani, zdrobindu-i la Giurgiu (20 Octombrie 1595). Era jalnicul sfârsit al expeditiei lui Sinan Pasa contra lui Mihai.Domnul muntean reuseste sa anuleze clauzele nefavorabile ale tratatului cu Sigismund si sa încheie - dupa lupte purtate victorios pâna în Balcani -armistitiu (1596), apoi pace (1598) cu sultanul. El devenise factorul principal al coalitiei crestine anti-otomane, cum îi scria Dionisie Rally, mitropolitul grec de Târnovo: "Poate vreti sa va împacati cu pagânii, pentru Dumnezeu, te rugam Maria Ta sa nu crezi în vorbele turcului ... Aici toata crestinatatea este aplecata catre Maria Ta".În Iunie 1598, Mihai încheie, la Mânastirea Dealu, un tratat cu împaratul Rudolf al Austriei, recunoscând suzeranitatea acestuia, însa "fara plata vreunui tribut sau vreunei dari", obligându-se sa lupte "pentru îndepartarea turcilor sau a altor dusmani de la Transilvania, Tara Româneasca si partile Ungariei" (C. C. Giurascu).În 1598 Mihai a mai purtat lupte cu turcii, atacând cetatile de pe malul sudic al Dunarii si din Dobrogea si sprijinind rascoala bulgarilor din Târnovo, apoi si-a îndreptat atentia spre Transilvania si Moldova, ai caror domnitori doreau înlaturarea lui Mihai.La 18 octombrie 1599, armata lui Mihai - de 30.000 soldati - învinge la Selimber oastea cardinalului Andrei Bathory, noul Principe al Transilvaniei. Spre mirarea austriecilor, Mihai nu renunta la Transilvania. La 21 Octombrie 1599, Mihai Viteazul intra triumfator în Alba Iulia, primind cheile orasului de la episcopul Napragy.

Noblii unguri i se închina; sasii si secuii sunt de partea lui. A fost, însa, mare bucurie între românii ardeleni când au aflat ca un domn "de limba româneasca" venise în Transilvania. Mihai a luat unele masuri în favoarea satelor romiânesti, iar boierii munteni au început sa se aseze în Ardeal. Totusi, taranimea - elementul românesc local - n-a fost prea mult sprijinita de domn.Vechea noastra istoriografie - A. Bunea (unit), N. Iorga, P. P. Panaitescu - vorbeste de înfiintarea, de catre Mihai, a unei Mitropolii la Alba Iulia pentru românii ortodocsi din Ardeal si numirea în fruntea ei a staretului Ioan de la mânastirea Prislop.Studii si descoperiri istorice mai recente arata ca Mitropolia ortodoxa a Transilvaniei exista înca din sec. XIV, primul episcop atestat documentar fiind "Arhiepiscopul Ghelasie, 1376, la Râmet", iar în sec. XV ierarhii Ioan, stabilit la Hunedoara (1456), urmat de Ioanichie (1479), sau mitropolitii de la Feleac-Cluj, Daniil, Marcu, Danciu si Petru (1538). In sec. XVI avem stiri despre arhiereul Ioan din Pesteana (1553), Hristofor, la Geoagiu (1559), Eftimie la Alba Iulia (1571-74), Hristofor (1574-1579), Ghenadie (1579-1585) sau Ioan de la Prislop (1585-1605). Mihai a ridicat la Alba Iulia numai o noua biserica, ce trebuia sa serveasca drept catedrala mitropolitana în 1597, si resedinta pentru loan de Prislop (M. Pacurariu).În Mai 1600, Mihai intra în Moldova si înfrânge, la Bacau si Verbia, armata lui Ieremia Movila, domnul moldovean, vasal polonilor, devenind domnul unic al celor trei Tari Românesti :

"Io, Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Românesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei".Cuvântul sau era acum ascultat "de la Nistru pâna în Banat si din Maramures pâna la Dunare" (C.C. Giurascu).La Iasi instaleaza un Consiliu din patru dregatori,formeaza un nou Sinod bisericesc, în frunte cu mitropolitul Dionisie, sfetnicul sau. În plus, dieta de la Alba lulia, reunita dupa reîntoarcerea domnului înTransilvania, la cererea sa, ia masuri pentru îmbunatatirea starii iobagilor si a preotilor români.
Sigiliul Unirii (1600-1601)
Unirea celor trei tari românesti realizata de Mihai Viteazul în 1600 a fost de scurta durata, caderea domnului fiind urmarita de habsburgi, care nu acceptau pretentia sa de a pastra Transilvania, de movilesti, sprijiniti de Polonia, care nu voiau sa renunte la Moldova si de nobilii maghiari care nu s'au supus decât de nevoie unui domn muntean (V. Georgescu). Convergenta acestor interese a dus la caderea lui Mihai.În Septembrie 1600, nobilii maghiari se rascoala si, aliatii cu trupele imperiale conduse de generalul Gheorghe Basta, înving pe Mihai la Miraslau (18 Septembrie 1600); tot în Septembrie, polonezii readuc pe Ieremia Movila la Suceava, iar turcii ataca Tara Româneasca. Parasit de boieri - pâna si Buzestii 1-au tradat -, cu familia zalog în Transilvania, viteazul domn ia calea amara a exilului - Debretin, Bratislava, Viena, Praga.Austriecii aveau nevoie acum de Mihai sa-l trimita din nou în Ardeal, unde nehotarîtul Sigismund Bathory revenise a treia oara. Aliat cu Basta, Mihai, în fruntea unei oaste de mercenari, îl învinge pe Sigismund la Goraslau (3 August 1601). Dar orgoliosul Basta nu-1 putea accepta pe Mihai alaturi de el. De aceea, cu acordul imperialilor, la 9 August 1601, o ceata de valoni navalesc în cortul lui Mihai, pe Câmpia Turzii, ucigându-l miseleste. "Si cazu trupul lui cel frumos ca un copac, pentru ca nu stiuse nici nu prilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea viteaza... Si ramasera crestinii, si mai vârtos Tara Româneasca, saraci de dânsul. Caci era ajutor crestinilor si sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât facuse pe turci de tremurau de frica lui..." scria Cronica Tarii Românesti.Ucigasii i-au taiat capul, adus de comisul Radu Florescu si depus la Mânastirea Dealu - unde odihneste si astazi - iar trupul eroului a fost îngropat în Câmpia Turzii.Voievodul Mihai Viteazul a acordat o deosebita atentie vietii religioase. Asa cum am amintit mai sus, prin tratatul din Mai 1595 cu Sigismund Bathory a obtinut ca bisericile ortodoxe din Transilvania sa depinda canonic de Mitropolia Ungro-Vlahiei ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.