Miorita - un fenomen cultural

Trimis la data: 2008-10-04 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 345
Autor: Alecs Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
"Miorita - un fenomen cultural"
Poeţii şi scriitorii români şi-au manifestat deschis o admiraţie necondiţionată faţă de acest poem al literaturii populare, valorificându-i valenţele prin filtrul talentului şi al modului personal de percepere a mesajului. Nichita Stănescu (1983) a mărturisit, în numele generaţiei sale şi al celor an¬te¬rioare: “Fără Mioriţa n-am fi fost niciodată poeţi. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală” . Mihail Sadoveanu (1923) pledează pentru “arta ei fină”, încât “ne putem întreba dacă i se poate găsi pereche în alte literaturi populare şi dacă chiar literatura cultă, în infinitele variaţii, a realizat vreodată un mic poem aşa de armonios şi de artistic”
"Miorita - un fenomen cultural"

"Miorita - un fenomen cultural"
Iar aprecierile lui Alecu Russo – care trăia cu convingerea că balada reprezintă doar rămăşiţele unei vaste epopei naţionale, chiar şi aşa socotind-o “cea mai frumoasă epopee păstorească din lume” – aveau să devină obsesii. Dovadă că în 1982 Nichita Stănescu defineşte Mioriţa ca fiind “Iliada şi Odiseea genetică a poporului nostru” .

"Miorita - un fenomen cultural"
Arte muzicale. Tema muzicală a Mioriţei s-a aflat mereu în atenţia marilor com¬pozitori români. Din păcate prea puţine proiecte au fost materializate, însă creaţiile semnate de Paul Constantinescu, Emil Lerescu, Mircea Neagu, D.D. Stancu, Anatol Vieru, Sigismund Toduţă şi Gheorghe Dumitrescu rămân reprezentative.

"Miorita - un fenomen cultural"
Arte vizuale. Dacă pentru poeţi şi muzicieni imaginaţia oferă putinţa creării unor tablouri în mişcare, în cristale curgătoare, pentru artiştii plastici efortul e cu mult mai substanţial, pentru că trebuie să oprească această curgere a materiei în forme statice. O izbândă în acest sens e Fântâna Mioriţa. Monumentul – realizat în anul 1927 de către sculptoriţa Miliţa Petraşcu, arhitectul Octav Doicescu şi inginerul Dorin Pavel – este amplasat în Bucureşti, pe Şoseaua de Nord.

"Miorita - un fenomen cultural"
În opinia criticului Luminiţa Batali, Fântâna Mioriţa exprimă sintetic “modernismul, prin arhitectura ei, limpede şi clară, geometrică în esenţă (…) şi prin concepţia mozaicului ce reprezintă, pe ambele ei laturi, una din legendele noastre fundamentale.” Autoarea se confesează: “Am citit de zeci de ori balada, fără să găsesc pretextul central al lucrării, până ce mi-a atras atenţia (versul) «Că l-apus de soare…». Şi aşa am ajuns să mă decid asupra imaginii fântânii.

Nimeni n-a băgat de seamă că ciobanii mei se află pemanent pe un fond negru, iar numai păstorul cu mioara este făcut alb pe alb; el rămâne de aceeaşi puritate şi după apusul soarelui, aureolat de lumina lui interioară. (…) Şi astfel păstorul meu a devenit personaj solar, idee care-mi trebuia pentru a da un sens dramatic monu¬men¬tului.”
Salt peste meridiane. În ciuda specificităţii autohtone, Mioriţa a depăşit demult graniţele culturii româneşti, impunându-se, graţie caracterului intrinsec de universalitate, în atenţia unor romancieri, muzicieni, istorici, artişti şi traducători de pe mai multe continente.

Evident că baza acestei piramide culturale o reprezintă traducerile în principalele limbi de circulaţie internaţională, iar valorificarea temei s-a datorat adesea inducţiei generate de interesul neobişnuit pe care reprezentanţii culturii româneşti l-au manifestat faţă de această creaţie folclorică.

Mioriţa lui Jules Verne (1892). Celebrul scriitor francez de anticipaţie, Jules Verne (1828- 1905), publica în anul 1892 romanul Castelul din Carpaţi. Romantică şi exotică, povestirea descrie o întâmplare mai puţin obişnuită care se petrece în Tran¬sil¬vania sfârşitului de veac XIX. Personajele trăiesc, fiecare în parte, o dramă de diferite proporţii, dar axa ro¬manului o constituie drama existenţială a boierului Radu Gorj, stăpânul misteriosului cas¬tel : “Mândru şi demn până la excentricitate, eroul moare ca un simbol intransigent al inde¬pendenţei, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conştiinţa cititorului…” .

Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriţei, fiica jupânului Colţ, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure şi se sfârşeşte cu săvârşirea nunţii, la care parti¬cipă toate personajele, mai puţin nefericitul boier Radu Gorj. Deşi nu se află în prim-planul acţiunii, Mioriţa (în ediţia franceză Miorita) e un personaj bine conturat. “Fru¬moasa Mioriţa” era “tare admirată din Vereşti până în Vulcan, ba chiar şi mai departe.” “Ar fi putut s-o cheme cu unul din ciudatele nume păgâne, foarte iubite în familiile valahe, Florica, Doina, Doiniţa. Nu, îi zicea Mioriţa, adică mieluşeau” .

Mai aflăm că Mio¬riţa avea 20 de ani, era “ bună gospodină”, dar şi instruită. “La şcoala dascălului Ho¬mo¬rod a învăţat să citească, să scrie şi să socotească (…) dar n-a fost îndemnată să meargă mai departe (…). În schimb nimeni n-o întrece când e vorba de credinţe şi le¬gende transilvănene “ .

G. B. Pighi (1962). În anul 1962, Giovanni Battista Pighi, profesor la Universitatea din Bologna (Italia) publică volumul “Le tre ecloghe ultime – X, XI, XII”. În cea de-a treia secţiune (“Ecloga XII sive ovis perdita”) sunt descrise posibilele consecinţe ale unui război atomic, de factură apocaliptică. Printre puţinii supravieţiutori ai cataclismului se află şi doi păstori.

Aceştia, spre a-şi fortifica speranţa şi credinţa că “omenirea îşi poate relua firul vieţii din capătul uitat al civilizaţiei”, se îmbărbătează cântându-şi unul altuia “cântece bă¬trâneşti”. Primul cioban – din străvechea Indie – reproduce “ două hime vedice”, iar al doilea – din legendara Dacie – “tragănă melodios Mioriţa”. Iar forţa sem¬nificaţiei e totală: lumea nu se sfârşeşte cu Mioriţa, ci lumea o poate lua de la început cu ajutorul ei. Este, printre altele, o replică severă dată interpretărilor ce vizau fatalismul mioritic .

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles