Miorita

Trimis la data: 2005-03-10 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 3333
Autor: Matei Iordanescu Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Baladele, populare sau culte, sunt opere epice, întrucât sentimentele autorilor sunt exprimate în mod indirect prin intermediul personajelor şi al acţiunii. , iar modul de expunere predominant este naraţiunea , relatarea evenimentelor făcându-se la persoana a lll-a.
Evenimentele narate sunt neobişnuite, ieşite din comun şi pot fi de natură istorică, fantastică, legendară sau familială, în care faptele reale se îmbină cu cele fabuloase.

0x08 graphic

Baladele, populare sau culte, sunt opere epice, întrucât sentimentele
autorilor sunt exprimate în mod indirect prin intermediul personajelor
si al actiunii. , iar modul de expunere predominant este naratiunea ,
relatarea evenimentelor facându-se la persoana a lll-a.

Evenimentele narate sunt neobisnuite, iesite din comun si pot fi de
natura istorica, fantastica, legendara sau familiala, în care faptele
reale se îmbina cu cele fabuloase.

Personajele baladelor au însusiri care impresioneaza puternic, fiind
înfatisate, mai ales, prin antiteza. Ele savârsesc fapte deosebite,
dovedind prin comportarea si prin atitudinea lor calitati menite sa
impresioneze pe cititor.

Fiind o balada populara are trasaturile oricarei creatii literare
folclorice: caracter anonim, oral, colectiv si sincretic.

Elementele si întâmplarile fabuloase sunt mai numeroase în balada
populara, datorita contaminarii ei cu basmul - alta creatie epica
populara.

De aceea, în balada populara apare frecvent motivul animalului
nazdravan si, implicit, apar personajele animaliere.

Balada culta poate sa contina elemente complexe de compozitie.

Personajele baladelor culte sunt mai apropiate de realitate,
însusirile lor fiind înfatisate mai ales prin hiperbolizare, în timp
ce personajele baladelor populare sunt înzestrate si cu însusiri
fabuloase, supranaturale.

Balada culta poate adopta o complexitate de figuri de stil iar balada
populara contine procedee artistice si o versificatie specifice
oricarei creatii populare: ritm trohaic, rima împerecheata, masura de
5-6 silabe.

Remarcam în plus , ca in balada Miorita nu se mai realizeaza o
opozitie între personaje, aceasta fiind înlocuita cu zbuciumul
sufletesc al eroului pus într-o situatie limita. De asemenea, Mioritei
îi lipseste deznodamântul.

balada Miorita a fost considerata "cea mai frumoasa epopee pastorala
din lume".

Aceasta adevarata capodopera a literaturii populare românesti a fost
descoperita de Alecu Russo în muntii Vrancei si publicata de Vasile
Alecsandri în colectia de poezii populare intitulata "Balade(cântece
batrânesti) in 1852.

Balada "Miorita" a circulat în peste o mie de variante.

Titlul format din diminutivul "miorita", sugereaza si el gingasia,
delicatetea sufleteasca a personajului principal.

Balada are ca punct de plecare transhumanta.

George Calinescu considera ca balada Miorita reprezinta unul din cele
patru mituri fundamentale ale românilor alaturi de mitul
etnogenezei(Traian si Dochia) , mitul estetic sau al creatiei(Mesterul
Manole) , mitul eroic(Zburatorul).

Compozitional, subiectul baladei este redus la patru teme
fundamentale:

1. cadrul epic initial
2. mioara nazdravana
3. testamentul ciobanului moldovean
4. presupusa aparitie a maicutei batrâne.

Tema fundamentala este cea a raportului fiintei umane cu sine însasi
si cu lumea care o înconjoara.

Acestor teme li se subordoneaza mai multe motive; motivul
transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane,
motivul testamentului, motivul alegoriei moarte - nunta si motivul
maicutei batrâne.

Aceste sase motive se structureaza în trei parti în care elementele
epice, dramatice si lirice se împletesc armonios.

Prima parte cuprinde primele doua motive (al transhumantei si al
complotului) si este prin excelenta epica. Ea corespunde expozitiunii
si fixeaza mai întâi, prin doua metafore, locul actiunii: "Pe-un
picior de plai -Pe-o gura de rai". Metafora exprima frumusetea
neasemuita a unei naturi feerice. Atmosfera este calma.

Autorul anonim introduce apoi în scena trei ciobani provenind din
regiuni diferite, care coboara cu turmele la iernat: Unu-i moldovean,_
Unu-i ungurean,- Si unu-i vrâncean.

Acestei expozitiuni îi urmeaza intriga, tot o parte epica, din care
aflam de complotul ciobanului ungurean si al celui vrâncean care,
mânati de invidie si lacomie, pun la cale uciderea baciului moldovean.
Conflictul este determinat de rivalitatea materiala dintre ciobani,
participarea sufleteasca a naratorului fiind remarcata doar prin
dativul etic "vor sa mi-l omoare", iar câteva enumeratii cu termeni
urmati de epitete adjectivale:" oi mândre", cai "învatati", "câni mai
barbati" evidentiaza motivele care stau la baza complotului.

Dupa intriga balada paraseste planul real si intra în plan fantastic.
Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioarei
nazdravane, este de natura dramatica, fiind realizata prin dialog.
Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioarei si i se
adreseaza grijuliu: "Ori esti bolnavioara_ Draguta mioara". În cuvinte
duioase si jalnice, mângâietoare si afectuase, dorind sa nu-l
înspaimânte, oita îi dezvaluie tânarului stapân complotul si îl
sfatuieste sa-si ia unele masuri de aparare. Afectiunea reciproca
dintre pastor si mioara este evidentiata cu ajutorul vocativelor,
unele fiind diminutive si însotite de adjective : "Miorita laie",
"Draguta mioara".

Partea a treia (motivul testamentului, al nuntii cosmice si al
maicutei batrâne), este cea mai întinsa, fiind un monolog liric prin
care ciobanul moldovean îsi exprima ultimele dorinte înaintea mortii
ipotetice.

Dispozitiile testamentare ale baciului pun în lumina atitudinea lui în
fata mortii si reliefeaza trasaturile sale caracteristice. El o roaga
mai întâi pe mioara:

" ... sa-i spui lui vrâncean / Si lui ungurean / Ca sa ma îngroape /
Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Sa fiu tot cu voi / În dosul
stânii / sa-mi aud cânii". Ciobanasul vrea ca dupa moarte sa ramâna
alaturi de oile si de câinii sai, în mediul în care si-a dus pâna acum
existenta deoarece despartirea de ceea ce i-a fost drag ar echivala cu
uitarea. Dorinta de a fi înmormântat de presupusii asasini pune în
evidenta superioritatea sa morala fata de acestia. Le fel de profund
se desprind din aceasta rugaminte dragostea de meserie, atasamentul
fata de câinii credinciosi si fata de tovarasele de-o viata, mioarele.

Baciul moldovean doreste ca la cap sa aiba "Fluieras de fag, / Mult
zice cu drag / Fluieras de os, / Mult zice duios, / Fluieras de soc /
Mult zice cu foc", aceasta fiind singura posibilitate de a comunica
postum cu turma sa. Se observa ca prin personificarea fluierelor si
prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizeaza o crestere a
dramatismului, a confruntarii omului cu moartea.

În a doua parte (tot lirica), testamentul contine rugamintea
ciobanului de a ascunde oilor moartea sa înfatisând-o ca pe o nunta
"Cu o mândra craiasa / a lumii mireasa". Moartea este prezentata
alegoric, ca o nunta de proportii impresionante, cosmice cu
participarea masiva a tuturor elementelor naturii si astrilor:
"Soarele si luna / Mi-au tinut cununa, / Brazi si paltinasi i-an avut
nuntasi, / Preotii, muntii mari / Paseri lautari / Pasarele mii / Si
stele faclii". Ciobanul moldovean prezinta moartea ca pe o contopire
cu elementele naturii vesnice, ca pe o integrare în marele circuit
universal. Prin moarte, omul nu dispare ea fiind o continuare a
existentei într-un alt mediu la alte dimensiuni si într-o alta forma.
De aici, din aceasta credinta izvoraste seninatate în fata mortii,
durerea pricinuita de "marea trecere" fiind sugerata doar de caderea
stelei (ca la nunta mea a cazut o stea care semnifica sfârsitul unei
existente omenesti, moartea fara de întoarcere.

Balada atinge punctul culminant ca intensitate a sentimentelor în cea
de-a treia parte a testamentului - presupusa disparitie a maicutei
batrâne - ,care-si cauta cu disperare feciorul pe care îl descrie cu
sufletul ei de mama iubitoare si îndurerata: "mândru ciobanel / tras
printr-un inel / fetisoara lui /spuma laptelui, / mustacioara lui ,/
Spicul grâului / Perisorul lui, / Pana corbului / Ochisorii lui,/ Mura
câmpului". Portretul ciobanului moldovean este realizat din comparatii
metaforice de o rara forta expresiva, prin folosirea din abundenta a
diminutivelor "ciobanel" , "fetisoara" ,"mustacioara" , "perisor" ,
"maicuta". Folosirea unei serii de gerunzii în rima "alergând",
"întrebând" , "zicând" sugereaza un lung geamat dureros.

Ciobanul o roaga pe mioara ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles