Miorita - localizarea obarsiei

Trimis la data: 2008-10-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 156
Autor: Alecs Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
"Miorita - localizarea obarsiei"
Numai că miza localizării obârşiei s-a dovedit mult mai mare. Abordările pe această temă au fost marcate, în mod aproape exclusiv, de o doză substanţială de subiectivism, partinism şi patriotism local. Argumentele cele mai solide au pălit în ochii exegeţilor, dacă acestea vizau o obârşie diferită decât cea a propriului ţinut natal. Evident că teoriile ce făceau aluzie la o posibilă geneză într-un spaţiu extra-româ¬nesc au fost expulzate în virtutea caracterului de specific naţional cu care e îndrituită Mioriţa. O dată lămurită această chestiune, interesul s-a concentrat asupra identificării regiunii de pe teritoriul ţării care acumula cele mai mari şanse să fie proclamate spaţiul genezei Mioriţei.
"Miorita - localizarea obarsiei"

"Miorita - localizarea obarsiei"
Cea mai longevivă teorie a impus obârşia vrânceană, motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenţii. Paralel, dar mult mai sporadic, s-a vorbit despre o origine transilvăneană.

"Miorita - localizarea obarsiei"
I. SPAŢII EXTRA-ROMANEŞTI

Ar fi dificil sau aproape tendenţios să construieşti o teorie potrivit căreia Mioriţa este un produs al unei alte culturi decât cea autohtonă, în perspectiva fenomenului ce l-a declanşat, îndeosebi după 1852, dar şi ca urmare a adeziunii de care s-a bucurat în rândul românilor, mărturie stând numărul impresionant de variante.

"Miorita - localizarea obarsiei"
- Este adevărat, Alexandru Odobescu (1861) a afirmat că Mioriţa s-a născut în spaţiul macedo-român, în comunitatea aromânilor , dar distinsul istoric îşi trădează numai pasiunea şi admiraţia faţă de valorile antichităţii, încercând prin această strategie să justifice o oarecare prelungire a mitologiei greco-latine, prin culoarul balcanic, macedo-român, până în teritoriile româneşti.

"Miorita - localizarea obarsiei"
- Pentru Th. D. Speranţia (1915), un profesor de liceu care s-a remarcat doar ca autor de cărţi didactice, nu s-au mai găsit justificări per¬tinente. Afirmaţia sa, cu totul insolită, a rămas antologică: „Cultul cabirilor fiind de origine egipteană, Mioriţa este legenda localizată a lui Osiris” . Ideea se repetă de mai multe ori pe parcursul studiului său, dar undeva, pe final, se strecoară o altă aserţiune: Mioriţa face parte din „cultul cabirilor egipteni-germani”. Contextul istoric (politic şi militar) al anului 1915 poate că ar lămuri interesul filo-german (mai degrabă decât cel egiptean) al lui Speranţia.

"Miorita - localizarea obarsiei"
- În termeni uşor nuanţaţi se exprimă şi O. Buhociu (1979) (născut în localitatea Crăieşti, judeţul Galaţi), care propune o apartenenţă a baladei Mioriţa la spaţiul culturii iraniene prin invocarea mitului celor trei fii ai lui Feridum. Însă, cu siguranţă, este vorba de o simplă ipoteză de lucru, o paralelă specifică metodei comparatist- mitologice (şi nu o afirmaţie tranşantă gen Speranţia): „Se remarcă încă o dată tot Iranul antic şi medieval, prin cultura lui, ca fiind cel mai aproape de cultura noastră păstorească” .

II. SPAŢIUL ROMANESC

VRANCEA – Sudul Moldovei

- La început, Vasile Alecsandri (născut la Bacău) avea toate motivele să creadă şi să susţină că balada Mioriţa provine din Munţii Vrancei, devreme ce amicul său, Alecu Russo, susţinuse că o descoperise la Soveja (în 1846). Necunoscându-se amănunte despre circulaţia baladei sau despre soarta variantelor din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat sau Transilvania, Alecsandri nu putea să-i ofere decât o locaţie vrânceană. Acest lucru e dovedit de scrisoarea ce a însoţit balada trimisă spre publicare redacţiei ziarului Bucovina din Cernăuţi (1850) şi e întărit de afirmaţiile lui Jules Michelet (1854).

„Influenţat de Alecsandri, Michelet crede că balada s-ar fi născut în Vrancea, «à la frontière trans¬sylvaine et moldo-valaque»…” – o preparare inteligentă a Occidentului pentru materializarea ideilor unioniste. Din perspective politice şi interes naţional, regiunea Vrancei corespundea, în acele vremuri, unor idealuri reprimate paşoptiştilor.

Însă mai târziu, în 1866, după Unire şi după moartea lui Alecu Russo (1859), în culegerea „Poezii populare ale românilor”, V. Alecsandri se simte ispitit să insereze o notă (la balada Dolca) în care afirmă că „Această baladă a Dolcăi, precum şi aceea a Mioriţei, le-am cules din gura unui baciu, anume Udrea, de la stâna de pe muntele Ceahlău … la anul 1842…”. Nu voia astfel decât să apropie obârşia Mioriţei de regiunea sa natală – un sindrom al paternităţii de care vor suferi aproape toţi exegeţii. S-a scris mult despre această poziţie conflictuală a lui Alecsandri, dar el nu poate fi considerat cu nimic mai vinovat decât toţi cei ce i-au urmat.

- O primă localizare atribuită lui Nicolae Iorga (născut la Botoşani, dar ducându-şi veacul în „burgul de vară” de la Vălenii de Munte, sub poalele Carpaţilor de Curbură), este Moldova de Sud . În Istoria literaturii române (volumul I, 1925), N. Iorga socoteşte că Mioriţa a luat naştere în zona vestitului codru al Ghigheciului, şi include balada în ciclul Codrenilor .

- Istoricul A.D. Xenopol (1847-1920) indică Moldova drept loc de obârşie a Mioriţei , iar Gheorghe Maior propune loc de baştină – zona Oituz , la nord de Munţii Vrancei. Fidel susţinător al primei teorii alecsandriene, Ovid Densuşianu (1922) pledează pentru originea vrânceană , deşi el se trage din părţile Făgăraşului.

- Ca şi cum toate aceste luări de poziţie ar fi fost insuficiente, Ion Diaconu (1930) (născut la Spineşti, judeţul Vrancea), decide să-şi dedice întreaga viaţă întocmirii unei monografii a variantelor mioritice din Ţinutul Vrancei, pentru a căuta argumente ferme şi definitive în favoarea obârşiei vrâncene a Mioriţei: „Textul de artă şi melodia cea mai expresivă a Mioriţei s-au structurat într-un peisaj de excepţională măreţie naturală şi într-un mediu etnografic în care sinergia geniului poetic popular primitiv a fost unică (…).

Mediul plăsmuirii originale de artă credem că a fost lumea păstoritului vrâncean, iar cadrul geografic erau plaiurile munţilor Vrancei, al căror pitoresc depăşesc – după prozatorul ardelean Ioan Slavici – frumuseţile munţilor din Transilvania şi Muntenia” .

- Au urmat apoi numeroase aprecieri de aceeaşi factură. Mihail Sadoveanu (1944) – născut la Paşcani – a fost consecvent în elogierea Vrancei: „Această Mioriţă aşa de suavă, aşa de artistică, unică între cântecele popoarelor, prin ce misiune oare s-a născut pe aceste plaiuri (vrâncene)?” . Simion Mehedinţi (1946) avea însă motive suplimentare să liciteze pentru această zonă, deoarece s-a născut chiar la Soveja: „În Vrancea, unde s-a născut balada Mioriţa, un munte se cheamă şi azi Răiuţ, adică «raiul mic»” .

- A. Fochi (1964) – născut la Cernăuţi – n-a agreat niciodată această teză şi nici n-a fost impresionat de argumentele lui I. Diaconu: Mioriţa e „cu atât mai puţin vrânceană, cum ar dori-o patriotismul local al unui folclorist din acea parte a ţării”. Copleşit însă de perseverenţa „moldovenilor”, în anul 1964 A. Fochi realizează un com¬promis. Fiind un susţinător fervent al obârşiei transilvănene a Mioriţei, el afirmă că ulterior concepţiei versiunii-colind a existat un al doilea moment decisiv în evoluţia tex¬tului, de data aceasta în Vrancea: „…celui de-al doilea moment din geneza Mioriţei, res¬pectiv momentul naşterii versiunii baladă” îi putem stabili „fără şovăire ca zonă gene¬tică – Vrancea” .

- Gheorghe Vrabie (1966) – născut la Voineşti, judeţul Vaslui – se situează, de aseme¬nea, în tabăra „vrâncenilor”, atunci când vorbeşte despre „…arhetipul vrâncean, în chiar locul de baştină…” , iar Geo Bogza (1971) – născut la Ploieşti – afirmă, într-un articol publicat în Contemporanul că Vrancea „nu e numai locul de origine al Mioriţei, ci şi epicentrul celor mai multe cutremure ce ne zguduie ţara…” .

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles