Miorita si specificul national

Trimis la data: 2008-10-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 395
Autor: Alecs Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Miorita si specificul national
In ciuda unui vadit caracter de universalitate, spatiul românesc nu s-a transformat intr-un centru de iradiere euroregional, balcanic sau continental a cântecului mioritic. Aparent e vorba de un paradox, deoarece se cunoaste existenta unui repertoriu destul de vast de creatii populare migratoare, care au penetrat barierele lingvistice si culturale cu o non¬salanta de¬zarmanta.

Miorita si specificul national
Teoriile despre acest fenomen se impart in doua categorii importante: fie aceste creatii populare “plecau de la un prototip comun, care a trecut de la un popor la altul” ( Fratii Grimm, 1854 si 1856; Teodor Benfey, 1859), fie s-au nascut “independent la fiecare popor, pe baza unor conditii identice de mentalitate populara” (A. Bastian, 1860; Th. Waitz 1859-1866; E.P. Tylor, 1866).

Miorita si specificul national
Era de asteptat mai degraba o difuzare a prototipului mioritic cel putin la popoarele invecinate, chiar si in forme usor alterate sau modificate, dar nu s-a semnalat circulatia cân¬tecului in folclorul altor comunitati decât românesti. Cât priveste cea de-a doua teorie ar trebui sa remarcam unele izbânzi ale directiei comparatist-mitologice, desi in acest caz ne aflam pe un teren minat, speculativ. S-a ajuns astfel la concluzia ca Miorita e parte com¬po¬nenta a specificului nostru national. “Folclorul românesc e original, intre altele, prin Mio¬rita, care - se stie – nu e cunoscuta la alte popoare.

Miorita si specificul national
In treacat fie spus, va veni si timpul când se va putea explica prin ce minune, acest «gioiello romantico-populare», cum bine se exprima un tânar invatat italian (Lorenzo Renzi, 1969, n.n.) s-a pastrat in granitele lingvistice românesti. Caci, dupa cum stim, pare a fi un caz unic ca cea mai stralucita opera fol¬clo¬ri¬ca a unui neam sa nu fie cunoscuta si altor popoare”.

Miorita si specificul national
O prima explicatie s-ar putea intemeia pe teoria evolutiei si circulatiei textului, potrivit careia cea mai mare parte din istoria acestui cântec se identifica cu versiunea-colind (in Transilvania), din vremuri (pre)medievale si pâna prin secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea. In aceasta perioada cântecul a fost prea putin cunoscut chiar si in provinciile istorice extracarpatice. Colindele de iarna, spre diferenta de cele de vara (doinele si baladele), au un puternic caracter conservator, gratie unor stravechi cutume si interdictii de interpretare in afara unui interval de timp consacrat (12 zile pe an). Dupa savârsirea procesului de me¬tamorfoza (saltul in balada), a aparut un context istoric, prielnic aspiratiilor unioniste, care i-a transformat pe cei trei eroi in exponenti ai celor trei provincii. Din acest moment, spe¬cificitatea a ingradit definitiv orice potentiala evadare in spatii extraromânesti.

Miorita si specificul national
A doua explicatie e cu mult mai complexa si profunda, mai putin tehnica si vizeaza aderenta la un strat cultural arhaic, incompatibil pentru mentalitatea unor popoare mai putin “batrâne”. Ion Talos (1983) e de parere ca “prezenta Mioritei exclusiv la români ar putea vorbi despre relativa izolare a poporului român pe podisurile inalte ale Carpatilor, in vre¬me ce vaile si câmpiile manoase de la poalele muntilor se aflau in posesia unor oaspeti vremelnici”. Argumentul geografic si istoric pledeaza in favoarea Transilvaniei si a teoriei evolutiei textului având ca loc de obârsie si continuitate indelungata aceasta regiune.

Miorita si specificul national
M. Eliade (1970), in schimb, vorbeste despre “straturile de cultura” din Balcani si România care ar fi “mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile clasice greaca si romana”; iar “lucrul acesta e cu adevarat evident pentru tot ceea ce priveste obi¬ce¬iurile si comportamentul magico-religios al vânatorilor si pastorilor” (M. Eliade, De la Zalmoxis…). Cercetarile com¬¬pa¬ratiste ale acestor mentalitati in cultura si traditia popoarelor de pe intreg continentul l-au indreptatit pe Eliade sa afirme faptul ca “elementele pre-in¬doeuropene s-au conservat aici mai bine ca oriunde in Europa (exceptie fac poate Pirineii si Irlanda)”.

Miorita si specificul national
Ideea o regasim si in discursul calinescian despre “specificul national” (1941), intr-o sin¬teza a argumentelor geografice, istorice si a straturilor culturale: “… popoarele stravechi se caracterizeaza prin civilizatie pastorala, prin retragerea la munte, de unde pot privi si ocoli invaziile, printr-o fata brazdata de vânturile alpine, de experienta milenara, printr-un ochi patrunzator si neclintit de vultur, prin mutenie. Popoarele noi, migrante, sunt dimpotriva zgo¬motoase, gesticulante si au o vadita predilectie spre «civilizatie». (…) Englezii fug bucurosi la tara. Regresiunea spre sat e o trasatura a raselor vechi. (…) Noi nu suntem primitivi, ci batrâni”. (G. Calinescu, Specificul national, in Istoria literaturii…, Editura Minerva, p. 975).

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles