Mircea Eliade - portret psihologic

Trimis la data: 2003-07-20 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Catalin Iorguleanu Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În încercarea de a alcătui un portret psihologic al unei personalităţi cum este Mircea Eliade─sau oricărei alte personalităţi cu care nu se poate avea un contact direct─ridică unele probleme în ceea ce priveşte folosirea unei metode adecvate. Dintre metodele de cunoaştere psihologică, în cazul de faţă, relevante pentru scopul nostru ar fi metoda biografică şi metoda analizei produselor activităţii, fără a neglija nici contextul socio-istorico-economic al perioadei în care Mircea Eliade a trăit.

MIRCEA ELIADE
În încercarea de a alcătui un portret psihologic al unei personalităţi cum este Mircea Eliade─sau oricărei alte personalităţi cu care nu se poate avea un contact direct─ridică unele probleme în ceea ce priveşte folosirea unei metode adecvate. Dintre metodele de cunoaştere psihologică, în cazul de faţă, relevante pentru scopul nostru ar fi metoda biografică şi metoda analizei produselor activităţii, fără a neglija nici contextul socio-istorico-economic al perioadei în care Mircea Eliade a trăit. De mare importanţă este opera să, atât cea literara cât şi cea în domeniul istoriei religiilor, actele lingvistice fiind forme ale acţiunii umane prin care intelectul pune în relaţie omul cu lumea înconjuratoare; realităţile psihologice interne, mascate şi inaccesibile cunoaşterii directe, fiind relevate prin conduite.
Născut la Bucureşti în anul 1907, la 9 martie pe stil nou, Mircea Eliade avea să îşi dezvolte personalitatea într-o Românie Mare care se deosebea fundamental de cea existentă înainte de 1918. Noua Românie crescuse în primul rând că întindere prin înglobarea Transilvaniei, Banatului, Basarabiei şi Bucovinei de nord iar că populaţie ajunsese la puţin peste 18 milioane de locuitori. Reformele realizate până în 1923─ reforma agrară şi cea electorală─ au schimbat radical vechile structuri politice; spectrul politic s-a diversificat prin apariţia unor partide de extremă stangă şi extremă dreaptă. Reforma agrară a schimbat structura proprietăţii, România devenind dintr-o ţară de latifundii, o ţară de mici proprietari. Statisticile arată că între 1920 şi 1940 România ocupa locul al patrulea în Europa la suprafeţe cultivate şi locul al cincilea în lume sub raportul producţiei agricole totale. Coeficienţi ridicaţi se realizează şi în industrie, a cărei rapidă dezvoltare este întreruptă însă de criza economică mondială de la începutul anilor '30. Educaţia publică a făcut şi ea progrese după 1918 iar dinamica cea mai ridicată a avut-o învăţământul superior: în 1922 România avea patru universităţi: Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi. Intelectualitatea epocii interbelice semăna foarte puţin cu cea premergătoare Unirii; vechile valori sunt puse la îndoială: Iorga, contestat de o întreagă nouă şcoală istorică, O.Goga, C.Stere şi alţii nereuşind să-şi definească poziţia în noua lume. O nouă generaţie, eliberată de vechile tabu-uri se afirmă: Brâncuşi, Ion Barbu, Ion Vinea, T. Arghezi, George Bacovia, G. Enescu . Mulţi dintre aceşti avangardişti s-au încadrat, după 1944, în Partidul Comunist, eşuând în platitudinile realismului socialist. Alţii, ostili oricărei dictaturi, au ales exilul: E. Ionescu, Brâncuşi, Eliade, Cioran, Enescu. O influenţă mare au avut-o şi câţiva cărturari de dreapta (Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga) care, respingând modernismul occidental, au căutat să definească o spiritualitate românească specifică, să întoarcă cultura ţării la originile ei tradiţionale ortodoxe. Un ecou mai durabil în cultura română îl au şi Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, E. Lovinescu, D. Gusti. Principiile pe care se înalţase România Mare fuseseră bune; economia şi cultura au progresat continuu, anii interbelici fiind ani de dezvoltare şi progres, degradarea politică survenind că urmare a "victoriei nazismului şi fascismului şi de slăbirea treptată a marilor democraţii occidentale"(7.pag.222). În această atmosferă de expansiune a ideilor novatoare, se formează Mircea, fiul lui Gheorghe Ieremia, nume schimbat în Eliade, se pare din admiraţie pentru Eliade-Rădulescu.
Datorită profesiei de ofiţer a tatălui, familia se muta frecvent prin ţară─Tecuci, Râmnicu-Sărat, Cernavoda─ dar Primul Război îl găseşte pe copilul Mircea Eliade la Bucureşti unde, plin de imaginaţie, îşi "construise" o armată secretă, camuflată undeva în jurul oraşului. "Campania" durează mai multe luni şi se încheie când fratele său mai mare îl surprinde scriind povestea de război pe care o trăia. Impresionabil, mărturiseşte că "scrisul nu ţinea pasul cu întâmplările" şi că ieşea din starea de inspiraţie "fără chef, dezamăgit"(4,vol 1, pag.35). În liceu, impresionat de personalitatea profesorului M. Moisescu, face o adevărată "pasiune pentru ştiinţele naturale: în afară de zoologie nu mă interesa nimic"(4,vol 1, pag.44); îşi construieşte un terarium, petrecându-şi duminicile cutreierând împrejurimile Bucureştiului de unde se întorcea cu cutiile pline de insecte, şopârle, broaşte şi tritoni. Această pasiune îl ajută să depăşească "criza de pubertate": îşi alesese greşit prietenii dintre haimanalele din mahala şi colegii de liceu cei mai leneşi şi arţăgoşi; se credea mai urât decât era, timid, cu faţa plină de coşuri, cu lentilele ochelarilor din ce în ce mai groase. Cu crizele de melancolie avea să se lupte mult timp după aceea, "Jurnalul" pe care îl scrie ajungând confidentul tuturor acestor crize. Corijent la trei materii, i se pare că este persecutat de profesori, fapt care-i dă în proprii-i ochi un nimb de martir dar şi o anumită responsabilitate. Are însă puterea să se redreseze:"am să le pregătesc o surpriză! Ghicisem deja ceea ce s-a dovedit a fi o caracteristică a temperamentului meu: îmi era imposibil să învăţ ceva la comandă"(4,vol 1, pag.47). În primăvara anului 1920 începe să scrie cu regularitate povestiri cu subiect fantastic, straniu, misterios, unele inspirate din povestirile de război ale tatălui. Literatura nu este singurul domeniu spre care-şi îndreaptă atenţia, paleta preocupărilor sale incluzând şi rezumatul cărţilor citite, prezentarea critică a unor teorii ştiinţifice, descrierea amănunţită a animalelor şi plantelor pe care le observa. De la schiţele fantastice ("Cum am găsit Piatra Filozofală") i se îndreaptă interesul spre alchimie şi publică primele articole despre alchimia alexandrină şi medievală (1924-1925); în vis, el găsise Piatra Filozofală: "nu aveam să înţeleg decât zeci de ani mai târziu, după ce l-am citit pe Jung, sensul acestui simbolism oniric"(4,vol 1, pag.63). Orientarea este continuată cu "Alchimia asiatică"(1935), "Cosmologie şi alchimie babiloniană"(1937), "Magic, Metallurgy and Alchemy"(1939) şi "Forgerons and Alchemistes"(1956), dovedind stabilitatea pasiunii formate. În octombrie 1925, la 18 ani, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filozofie, avându-i ca profesori, printre alţii, pe C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea Florian şi Nae Ionescu. Se ataşează de Nae Ionescu, "Profesorul", la care apreciază modul de gândire, felul direct în care se adresa studenţilor, modul în care "îţi deschidea probleme şi te învăţa să le rezolvi, te silea să gândeşti"(4,vol. 1, pag.113) "fusese mai mult decât profesorul meu favorit; îl consideram maestrul meu, «ghidul» care-mi fusese dăruit că să-mi pot împlini destinul, creaţia în ordinea culturii, singura care, în credinţa mea, îmi fusese îngăduită de «Istorie»" (4,vol. 2, pag.12). Obţinând o bursă de studii în India, studiază cu Surendranath Dasgupta filozofia Samkhia-yoga, despre care îşi scrie şi teza de doctorat; urmându-şi pasiunea pentru ştiinţele naturale, scrie şi un studiu despre "Cunoştinţele botanice din vechea Indie". Intenţionând să devină ascet, la 23 de ani, într-o colibă la poalele Himalayei, ajunge la concluzia că viaţa în India nu i-ar fi permis să-şi dezvolte personalitatea: "a crede că aş fi putut sacrifica istoria şi cultura pentru «absolut» era încă o dovada că nu înţelesesem India. Vocaţia mea era cultura, nu sfinţenia"(4,vol.1, pag.218). Calm şi înseninat se întoarce în Europa. Cu experienţa acumulată în India şi cu filozofia Profesorului, dezvoltă ideea de universalism organic, rezultat al unei istorii comune a civilizaţiilor ţărăneşti, unite de culturile populare balcanice, mediteraneene şi indiene: "Voiam să dau un anumit prestigiu existenţial ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles