Mitogeneza romaneasca

Trimis la data: 2008-02-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 761
Autor: Sergiu Davidescu Dimensiune: 30kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Creştinarea în epoca formării poporului a împiedicat constituirea timpurie a unei mitologii unitare, de puternică structură religioasă arhaică, iar începutul sincretizării miturilor locale, sub influenţa credinţelor aduse de migratorii asiatici şi sub contrângerea dogmelor şi miturilor introduse de creştinismul timpuriu, a devenit un factor care a fărâmiţat şi, pe alocuri, a pulverizat o mitologie probabil autonomă, dacă judecăm după unele relicve detectabile in scenariile câtorva ceremonialuri populare enigmatice (unele dintre ele numite sărbători băbeşti), în folclorul epic (balade, basme) fantastic şi eroic, într-o anumită categorie de superstiţii, în descântece, în ritualul magic semiprofanator din priveghiul mortului (Vrancea, Ţara Moţilor), în memoria oierului transhumant (Mioriţa).

Miturile biblice, auzite la biserică într-o limbă latină înca dificilă şi pentru predicator ca şi pentru convertit, apoi înţelese parţial şi eronat, se sincretizează spontan prin injectarea nervurii mitice locale (Adam si Eva, morţi la vârsta de 700 de ani, au poruncit sa fie înmormântaţi în muntele Alelei).

Dar există variante cosmogonice stranii, cu foarte vechi rădăcini (de ex., cele din folclorul bucovinean): la început nu era nimic pe munte, decât un munte mare purtat de vânturi; din vârful lui ieşea foc iar din foc s-a născut o femeie neînsufleţită, al cărei trup a fost purtat multă vreme de vânturi până când a ajuns la Vârful-cel-mai-de-sus, care i-a dat viată; de acolo femeia coboară pe munte, unde, găsind două bucăţi de fier, le înghite, ramâne însărcinată şi naşte doi copii: unul şchiop şi deştept, altul teafăr şi prost; muntele neposedând decât fier si fraţii având nevoie de argilă ce se poate plămădi, cel prost aduce lut din adâncul mãrilor, iar cel deştept confecţionează un cal fără viaţă, şi intră amândoi pe rând in cal ca să-l mişte, făcând ulterior şi o caruţă; deoarece numai fratele prost izbutise să pună calul în mişcare, rămâne să tragă el toată viaţa; acest mit folcloric (având rădăcini difuze de origini fino-ugrice sau uralo-altaice, din cultele profanatoare) precizează că în vremea aceea “Dumnezeu era necunoscut”.

Nucleul mitului este în parte migrant, dar în parte poate fi şi local, chiar dacă fenomene vulcanice recente nu au existat pe teritoriul României; iar fierul, ca germen fecundator, este dintr-un strat mitic mai târziu. Mitologia românească nu se suprapune unei geografii mitice delimitate etnic sau totemic; acest spaţiu al mitogenezei româneşti nu a fost nici spaţiul mioritic ( Lucian Blaga ), nici cu atât mai puţin fenomenul horal (Romulus Vulcanescu) - ambele delimitări având numai sens metaforic, prima corespunzând unei tradiţii poetice pastorale, a doua fiind însa o eroare etnologică.

Spaţiul sacru al mitologiei româneşti este numai teritoriul de mişcare cotidiană normalaă adică acest tãrâm, desparţit printr-o graniţa magică de tãrâmul celãlalt; mai exact, mitologia româneasca este o mitologie coerenta şi unitară prin suprapunerea ei peste un spaţiu sacru specific şi propriu, care este limba română (adica toata teritoriile românofone).

În funcţie de acest criteriu natural s-a format şi panteonul specific. Nu este un panteon autentic de mitologie religioasă riguros constituită în sistem; mai curând este un amsamblu de relicte din vechi filoane pierdute. Un panteon mitic propriu-zis este cadrul cultual al unei religii; panteonul folcloric al mitologiei româneşti nu poate servi un cult religios, care nu mai exista decât in forme relictuale dispersate.

Dar, oricâte riscuri ar comporta clasificarea lui, el poate fi clasificat intr-un registru foarte larg. Vom deosebi: divinităţi sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Sânpetru, Ursitoarele, Maica Domnului, Sfânta Vineri, Sânicoara, Ion Sântion, Sfânta Duminica, Sfânta Miercuri, Sfântul Andrei, Sfântul Antipa); semizei (Zburătorul, Craciun, Crăciuneasa, Luceafărul, Trif Nebunul, Foca); stramosi arhetipali (Moşii, Uriaşii, Novacii, Moş Adam, Moaşa Iova / Eva, Tinereţe-fără-bătrâneţe).

Personificări calendaristico-meteorologice (Sântilie, Paparuda, baba dochia , Sânvãsii, Vântul Turbat, Moş Crivăţ, Zorila); zâne bune (Iana Sânziana / Sora Soarelui, Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Inia-Dinia, Piaza Buna); zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea); eroi arhetipali (Fãt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor Împărat, Ler Împărat); personaje magice binevoitoare (Ageru-ochilor / Ochilã, Ageru-pãmântului); demoni (Cãţelul Pãmântului, Muma-Padurii, Moşul-Codrului, Vâjbaba, Baba Cloanţa, Baba Hârca, Drãgaica, Vâlva, Joimãriţa, Martolea, Goga, Oaca, Pâca, Stima apei, Stafiile, Pricoliciul, Strigoii / Moroii, Spiriduşul, Dracul - si variantele: Scaraoţchi, Nefârtache, Aghiuţa, Michiduţa, de asemenea, Sfânta Sâmbata).

Iniţiaţi(Mesterul Manole, solomonarii); suflete sacralizate (Blajini / Rohmani); monştri (Balauri, Zmeul, Dulful, Ghionoaia, Scorpia, Cãpcãuni, Strâmba-lemne, Sfarmã-piatrã, Ciutã-nevazutã, Statu-palmã-barbã-cot); animale sapiental-oraculare (Oaia Nãzdrãvanã / Miorita, Pasãrea Mãiastrã, Caul Nãzdrãvan, Ariciul, Albina ). Alaturi de acest panteon sunt clasificabile: elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), diferite obiecte, plante şi unelte magice (roţile de foc, Buşteanul Ielelor, carul de foc, cãruţa cu caii de foc, Ceasornicul casei, cãciula fermecată, mãtrãguna, iarba fiarelor); coregrafia magica (Cãluşarii, Jocul fetelor de la Căpâlna); sarbatori, ritualuri, ceremonii cultuale (Alămor-Alimori, Hodăiţele, Arminden, Caloianul, Ziorile, Brezaia, Pastele Blajinilor); precum si o geografie mitica (Tărâmul Celălalt, Apa Sâmbetei, Gârliciu-pământului, Valea Plângerii, Muntele Alelei, Mănăstirea Albă, Valea Zânelor, Mănăstirea Calu-Gastru).

Panteonul mitofolcloric românesc nu poate fi reconstituit pe axul artificial al unei perechi de divinitaţi cosmogonice si supreme, neatestate decăt periferic si accidental, aăa cum procedeaza Romulus Vulcanescu plasând în centrul scenariului sau mitologic dualitatea fraternă Fărtatul - Nefărtatul (cf. Mitologie română, Bucuresti , 1985, passim); cele două personaje sunt simpli demoni, citaţi de Elena Niculita-Voronca numai într-o variantă bucovineană, cu rol cosmogonic nespecific tradiţiei mitice indoeuropene, şi nerecunoscuţi de mitologia românească în ansamblul ei.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles