Moara cu noroc

Trimis la data: 2002-06-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Damian c. Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Alături de Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici este un clasic al literaturii româneşti, completând fericit peisajul literar din a doua jumătate a sec. al XIX.-lea. Este defapt primul mare scriitor al Transilvaniei; este un creator complex, excepţional nuvelist, romancier, dramaturg, publicist şi memorialist.

Ioan Slavici:

Moara cu noroc (prezentare general)

Alturi de Eminescu, Caragiale, Creang, Slavici este un clasic al
literaturii româneti, completând fericit peisajul literar din a doua
jumtate a sec. al XIX.-lea. Este defapt primul mare scriitor al
Transilvaniei; este un creator complex, excepional nuvelist,
romancier, dramaturg, publicist i memorialist.

Contribuia lui Slavici la dezvoltarea prozei româneti:

Prin creaia lui Slavici proza româneasc dobândete o consolidare a
dimensiunii realiste i o remarcabil deschidere spre psihologic.

1. Consolidarea dimensiunii realiste

Prin nuvelele i romanele sale Slavici a demonstrat necesitatea
prezentrii realitii aa cum este ea. Slavici respinge înfrumusearea,
prezentarea idilic a satului românesc.

Departe de imaginea smntorist, satul lui Slavici este un spaiu
tensionat din cauza inegalitii sociale, un spaiu al rivalitilor pentru
avere. Cu Slavici se consolideaz reflectarea realist, obiectiv a
realitii rurale, ceea ce va constitui punctul de plecare al
realismului obiectiv, impus de Liviu Rebreanu.

Agârbiceanu, referindu-se la contribuia lui Slavici, la progresul
realizat de acesta în reflectarea satului i a ranului, preciza: proza
literar ardelean îi are începutul în nuvelele lui Slavici.

Slavici ofer o imagine autentic a satului românesc, observat în
momentele lui rituale: naterea, nunta, srbtorile, moartea. De exemplu
în nuvela Pdureanca Slavici descrie obiceiurile de la seceri; în
nuvela Gura satului prezint obiceiurile de la peit; în nuvela La
crucea din sat descrie muncile agricole; în Moara cu noroc obiceiurile
de Pati; în nuvela Pdureanca obiceiurile de la nunt i la înmormântare.

Slavici este atent i la spiritualitatea rneasc concretizat în
proverbe, zictori, sentine populare.

În concluzie, Slavici -prin nuvelele sale- realizeaz un tablou
etnografic al satului ardelean, lipsit de orice intenie de idilizare.

2. Deschiderea spre psihologic

Slavici este primul scriitor, care demonstreaz c sufletul ranului este
un univers bogat i demn de interes.

Personajele lui Slavici nu sunt schematice, simple, primitive, ci sunt
indivizi înzestrai cu o bogat via interioar, capabil de sentimente,
triri profunde. Slavici îi înzestreaz personajele cu complexitate
psihologic, cu caliti i defecte, cu acel amestec de bine i ru, ce se
afl la oamenii adevrai, dup cum observ George Clinescu.

Slavici îi pune personajele în situaii limit când trebuie s aleag
între soliciti simultane, dar care se exclud reciproc (Ghi din Moara
cu noroc). Asupra personajului se exercit constrângeri deformatoare
ale partenerului, ale familiei sau ale satului (Gura satului). Din
aceste situaii rezult drame ale demnitii i ale vanitii (mândriei).
Slavici este un maestru al analizei psihologice; tie s urmreasc gradat
instalarea crizei sufleteti i evoluia ei de la primele semne pân la
punctul culminant.

Procedee ale analizei psihologice: acumularea lent a faptelor (Moara
cu noroc), descrierea celor mai fine mutaii sufleteti, notarea
reaciilor fiziologice, monologul interior, dialogul conflictual,
legtura dintre criza sufleteasc i cadrul natural, deplina motivare
social i psihologic a dramelor. Slavici este creatorul nuvelei
realiste-psihologice româneti.

Moara cu noroc

Este o nuvel psihologic i realist remarcabil prin complexitatea
personajului principal, prin compoziie, prin observaie psihologic i
social.

A vedea în personajul principal doar un individ dezumanizat din cauza
setei de bani ar însemna o simplificare nepermis a nuvelei i a
personajului, mai precis, o reducere a acestuia numai la una din
laturile sale fundamentale. Personajul triete o dram profund a
indeciziei, a imposibilitii de a alege între dou soluii simultane, dar
contradictorii.

Personajul principal triete i o dram a vanitii rnite. Împotriva prerii
generale, Ghi nu este un om slab, dimpotriv, setea de bani o întâmpin
o puternic rezisten atunci când este vorba de pierderea cinstei.
Reaciile personajului, mai ales în a doua parte a nuvelei au la baz
setea de rzbunare asupra aceluia care l-a supus unor umiline repetate.

Aciunea nuvelei este plasat în mediul ardelenesc în a doua jumtate a
secolului al XIX.-lea. Atenia se concentreaz asupra lui Ghi, a crui
evoluie este urmrit pe fundalul unei lumi stpânit de viole, de crim i
de corupie.

Începutul nuvelei st sub semnul înelepciunii populare, exprimate de
mama Anei: omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogia,
ci linitea colibei tale te face fericit, deci omul trebuie s fie
mulumit cu rostul lui, s nu-i schimbe locul i tradiia de dragul bogiei
i al câtigului uor. Întreaga nuvel se conformeaz acestui principiu.
Esena nuvelei o reprezint zbaterea dramatic a personajului principal,
lupta acestuia cu sine însui i cu ceilali.

La începutul nuvelei Ghi apare ca un om harnic i cumsecade, care
trudete din greu pentru întreinerea familiei; nemulumit de condiia sa,
el dorete sincer s-i schimbe viaa, s triasc altfel: s cârpesc i mai
departe cizmele oamenilor, care umbl toat sptmâna în opinci ori
desculi, iar dac dumineca e noroi îi duc cizmele pân la biseric, i s
ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine,
amândoi la copila, iar d-ta la tustrei. Iac linitea colibei.

Împotriva sfaturilor soacrei, Ghi hotrete singur s se mute la Moara cu
noroc pentru a face avere; dei locul e ru, izolat, în calea
tâlharilor, Ghi hotrete tot singur i îi asum toate riscurile. Stabilit
la han, prin hrnicia sa, reuete s transforme locul neprimitor într-un
popas plcut pentru cltori. Ghi dovedete în acelai timp i o capacitate
de adaptare.

Dup o scurt perioad de mulumire i de prosperitate, Ghi descoper c
adevratul stpân al locurilor este Lic Smdul. Primul semn îl pune pe
gânduri: porcarii lui Lic vin, mnânc, beau i pleac fr s plteasc; Ghi
nu este un om slab, el intuiete ce-l ateapt i se pregtete de rezisten
moral, cumprându-i pistoale, aducându-i câini i tocmind o slug.

Chiar de la prima întâlnire cu Lic îi d seama de adevratele intenii
ale acestuia i refuz orice colaborare: Eu nu stau aici ca s in seam
despre cei ce vin i trec i aa nici nu-i prea tiu. Este îns repede
redus la tcere i silit la colaborare de Lic Smdul, care îi ia toi
banii sub form de împrumut; lui Ghi nu-i rmân prea multe posibiliti,
pentru c denunându-l pe smdu i-ar putea pierde banii.

Prima greeal a lui Ghi este acceptarea grsunilor trimii de Lic.
Treptat, cârciumarul face tot mai multe compromisuri; el ajunge astfel
la încruciarea unor motivaii puternice, dar opuse: pe de o parte
dorina de a rmâne om cinstit, dar srac, iar pe de alta tentaia
câtigului uor, dar care înseamn pierderea cinstei.

Cârciumarul începe un joc al disimulrilor: pe fa îl informeaz pe Lic,
dar în ascuns ia legtura cu jandarmul Pintea. El îi propune s-i fac
acest joc 2-3 ani, pân strânge ceva avere. Socoteala sa este greit: el
nui d seama c Lic cere totul, o supunere deplin i necondiionat.
Asocierea cu rul nu se produce uor, ci are consecine profunde asupra
cârciumarului, care-i pierde linitea sufleteasc, bucuria câtigului
cinstit i senintatea.

Cârciumarul este chinuit de remucri; zbaterea sa este cu atât mai
dramatic, cu cât el este contient de decderea sa. Cârciumarul opune
smdului o rezisten susinut reacionând puternic împotriva umilirii: Îmi
iai banii! Si fie de bine! Mi-ai luat linitea sufletului i mi-ai
stricat viaa: s-i fie de bine! Dar s nu crezi c m ii legat, s nu crezi
c te prinde s m iai în btaie de joc!; Lic, nu crede c poi s m ii de
fric. Dac eti om cuminte, caut s te pui la bun înelegere cu mine.

Ghi îi d seama de propria sa degradare moral prin asocierea cu smdul;
în discuiile cu acesta rzbate un fel de revolt neputincioas împotriva
celui mai tare: Nu te juca dar cu mine. Gândete-te c tu m-ai fcut s nu
mai am multe de perdut i bag de seam s nu mai perd i cele ce am! S-i
fie fric de mine!

Devenind tot mai mult omul lui Lic, Ghi se schimb radical: dintr-un om
sociabil, deschis, devine un om închis în lumea propriilor sale
gânduri, venic preocupat de propria sa familie. Din dorina de ai
opcroti familia el o ine pe Ana departe de problemele i gândurile
sale; armonia, senintatea, veselia dispar treptat din familia sa.

Ghi accept s schimb banii murdari ai lui Lic i s-i dea informaiile
necesare; el prinde gustul banului nemuncit i drept rezultat lcomia sa
se amplific tot mai mult. Prima lovitur moral o reprezint luarea
banilor de ctre smdu; a doua implicarea sa în procesul împotriva lui
Lic i a oamenilor si. Ghi este nevinovat, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles