Modele Atomice

Trimis la data: 2002-06-10 Materia: Fizica Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 5254
Autor: Andrei gagea Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Desi primele idei referitoare la faptul ca materia ar putea fi compusa din atomi dateaza din secolul al V-lea i.e.n., apartinand lui Leucip din Milet, abia in secolul al VII-lea au inceput sa se stranga dovezi ale existentei lor. De exemplu, Robert Boyle a presupus ca substantele gazoase sunt compuse din particule mici, datorita reactiei lor la comprimare.

MODELE ATOMICE

Desi primele idei referitoare la faptul ca materia ar putea fi compusa
din atomi dateaza din secolul al V-lea i.e.n., apartinand lui Leucip
din Milet, abia in secolul al VII-lea au inceput sa se stranga dovezi
ale existentei lor. De exemplu, Robert Boyle a presupus ca substantele
gazoase sunt compuse din particule mici, datorita reactiei lor la
comprimare.

In 1803, Dalton a demonstrat ca teoria atomica explica legea
proportiilor definite. Un "atom' al unui compus (molecula) contine
mereu un numar definit de atomi mai mici. W. Prout a constatat, in
1816, ca atomii elementelor, ca si moleculele, pot formati din
particule si mai mici.

In 1897, J. Thamson a masurat devierea radiatiilor catodice in camp
electric si a demonstrat ca, fiind deviate, sunt compuse din
particule. Mai mult, masurand valoarea devierii, el a determinat masa
electronilor, care este de aproximativ 2000 de ori mai mica decat cea
a atomilor de hidrogen. Cum electronii proveneau din componenta unor
materiale, s-a presupus ca ei apartin atomilor. In 1898, Thompson a
lansat modelul de atom de tip "cozonac cu stafide", adica: o sfera cu
sarcina electrica pozitiva uniform distribuita este plina cu electroni
precum un cozonac cu stafide. Scosi din pozitia de echilibru,
electronii oscileaza in jurul acestor pozitii si emit lumina. Raza
sferei este de ordinul a 10(-10)m.

Alti fizicieni au venit cu alte idei. Ph. Lenard a dovedit
experimental ca atomii au foarte mult spatiu gol. Astfel, in 1903, el
a emis ideea ca atomii sunt electroni imperechiati cu particule
similare incarcate cu sarcina pozitiva. In anul urmator, japonezul H.
Nagoka asemana atomul cu planeta Saturn in miniatura, fiind compus din
inele (electroni) care inconjura un miez incarcat cu sarcina electrica
pozitiva. Modelul a parut inacceptabil, pentru ca nu rezolva problema
stabilitatii atomului.

In 1911, E. Rutherford si colaboratoriisai au obtinut dovada ca Nagoka
se apropiase de adevar. Dar modelul lui Nagoka presupunea ideea ca
fiecare atom sa contina mii de electroni, desi se dovedise ca nu pot
exista decat cativa electroni in fiecare atom. Retherford a propus un
model care semana cu sistemul solar, nu cu planeta Saturn: un miez
central sau un nucleu cu sarcina pozitiva, in jurul caruia se
invartesc pe orbite circulare doar cativa electroni. Aceasta este
imaginea pe care o au si astazi despre atom majoritatea oamenilor.

Din pacate, s-a dovedit ca natura este mult mai complicata. Atomul lui
Rutherford nu era stabil si de aceea a suferit in timp mai multe
modificari. S-a stabilit ca electronii sunt, simultan, si unde, si
particule. Astazi, imaginea unui atom contine regiuni incetosate in
care, potrivit legilor probabilitatii si mecanicii cuantice, se pot
gasi electroni "undo-particula".

Radioactivitatea

Faptul ca un atom nu este cea mai mica particula dintr-o subsatanta, a
devenit evident odata cu descoperirea radioactivitatii. In 1896
fizicianul francez Antoine Henri Becquerel a descoperit ca unele
substante, ca sarurile de uraniu, emana raze penetrante cu origine
necunoscuta. Cu doar un an mai inainte, savantul german Wilhelm Conrad
Roentgen anuntase descoperirea unor raze care puteau penetra straturi
de grafit, pe care le denumise raze X.

Savantii francezi Marie Curie si sotul Pierre Curie au contribuit la
intelegerea profunda a substantelor radioactive.

Ca urmare a cercetarilor fizicianului englez Ernest Rutherford si a
contemporanilor sai, s-a dovedit ca uraniul si alte elemente grele ca
torul si radiul, emit trei tipuri diferite de radiatii, numite alfa,
beta si gama ( a,b,g).

S-a descoperit ca primele doua tipuri de raze erau formate din
particule de materie incarcate electric si si-au pastrat denumirile
initiale. Radiatiile gama au fost identificate ca unde
electromagnetice, similare cu razele X, dar avand lungimi de unda mai
mici.

Modelul Rutherford

Cunoasterea naturii emisiilor radioactive le-a permis fizicienilor sa
elucideze misterul atomului.

S-a constatat ca, departe de a fi o particula solida de materie,
atomul este mai mult o structura spatiala. In centrul acestei
structuri se gaseste o "inima" infima denumita nucleu. Rutherford a
stabilit ca masa atomului este concentrata in acest nucleu. De
asemenea, el a considerat ca satelitii, numiti electroni, se
deplaseaza in jurul nucleului, pe traiectorii numite orbite.

Nucleul este incarcat electronic pozitiv in timp ce fiecare electron
este incarcat electric negativ. Suma sarcinilor electrice ale
electronilor este egala cu sarcina electrica a nucleului, anulandu-se
reciproc, si de aceea starea electrica normala a atomului este neutra.

Modelul Bohr

Pentru a explica structura atomului, fizicianul danez Niels Bohr a
dezvoltat in 1913, o teorie cunoscuta sub denumirea de " Teoria
atomica a lui Bohr". El a presupus ca electronii sunt aranjati in
straturi sau nivele cuantice, la o distanta considerabila fata de
nucleu. Acest mod de dispunere se mai numeste si configuratie
electronica. Numarul acestor electroni este egal cu numarul atomic.

De exemplu hidrogenul are un singur electron orbital, heliul are 2 iar
uraniul are 92. Straturile electronice sunt asezate regulat, fiind in
numar de 7, fiecare acceptand un numar limita de electroni. Primul
strat este completat cu doi electroni, al doilea cu maximum 8 iar
straturile succesive urmatoare pot accepta un numar mai mare de
electroni.

Numarul de electroni de pe ultimul strat determina caracterul chimic
al atomului. Gazele inerte sau cele nobile ( heliu, neon, argon,
kripton, xenon si radon) au ultimele straturi completate cu electroni.
Aceste gaze nu intra in combinatii chimice in natura, desi trei dintre
cele mai grele gaze inerte ( kripton, xenon si radon) au format
compusi chimici in laborator.

Pe de alta parte stratul exterior al unor elemente ca litiul, sodiul
si potasiul, contine un singur electron. Aceste elemente se combina
foarte usor cu alte elemente ( transferandu-le acestora electronul de
pe ultimul lor strat ) formand un mare numar de compusi chimici.

Conventional atomului i se atribuie atomului imaginea unui sistem
planetar in care electronii se rotesc in jurul nucleului precum
planetele in jurul soarelui. Deoarece nu se poate defini pozitia
momentana a unui electron pe orbita, pentru a rezolva aceasta
incertitudine i se atribuie electronului forma de nor electronic.

Radioactivitatea artificiala

Experimentele facute la inceputul anilor 1930 de catre fizicienii
francezi Frederic si Irene Joliot-Curie au relevat faptul ca atomi
stabili ai unui elementpot capata artificial proprietati radioactive,
in urma unui bombadament cu particule nucleare sa cu anumite raze.
Asemenea izotopi radioactivi ( radioizotopi ) sunt produsi in urma
unei reactii nucleare sau a unei transformari. In asemenea reactii,
mai mult de 270 de izotopi intalniti in natura au functia de tinte
pentru proiectilele nucleare.

Dezvoltarea spargatoarelor si a acceleratoarelor de atomi a facut
posibila observarea a mii de reactii nucleare.

Particule elementare

Studiile facute la acceleratorul de atomi au stabilit ca fiecare tip
de particula are o antiparticula, de aceeasi masa, dar are incarcatura
si proprietati electrmagnetice opuse. Fizicienii au cautat multa vreme
o teorie care sa puna in ordine aceasta multitudine de particule.

La ora actuala particulele sunt grupate in functie de forta care le
controleaza interactiunile, astfel : hadronii ( forte nucleare
puternice ) care includ hiperoni, mezoni, neutroni si protoni;
leptonii ( forte electromagnetice slabe ) includ particulele tau,
muon, electronii si neutrinii; bosonii ( obiecte de tip particula
asociate cu interactiuni ) include fotonii si ipotetic purtatorii unei
forte slabe si de gravitatie.

Forta nucleara slaba este evidenta in reactii radioactive sau de
descompunere de tip alfa ( eliberarea nucleului de heliu dintr-un
nucleu atomic stabil ).

In 1963 fizicienii americani Murray Gell-Mann si George Zweig au
propus ideea ca hadronii sunt combinatii de particule mai mici numite
quarci, ale caror interactiuni sunt purtate de corpusculi de tip
particula numiti gluoni.

Aceasta teorie sta la baza investigatiilor curente si a folosit la
anticiparea existentei altor subparticule atomice noi.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles