Modele politice si educationale in Grecia antica

Trimis la data: 2004-05-20 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Florentina Anne-Marie Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În epoca bronzului apar în Grecia forme importante de organizare statală. Cretanii sunt primii care îşi creează un stat înfloritor, care e la apogeu în jurul anului 1500 î.Hr. Cretanii dominau un vast imperiu maritim. Civilizaţia lor a decăzut din cauza unor catastrofe naturale şi a cuceririi succesive de către ahei şi apoi dorieni. Aheii s-au stabilit în sudul Greciei şi al Asiei Mici. Ei creează civilizaţia miceniană. Dorienii, care apar în jurul anului 1200, aduc cu ei metalurgia fierului şi îi înving pe ahei.

Grecia antica

În epoca bronzului apar în Grecia forme importante de organizare
statala. Cretanii sunt primii care îsi creeaza un stat înfloritor,
care e la apogeu în jurul anului 1500 î.Hr. Cretanii dominau un vast
imperiu maritim. Civilizatia lor a decazut din cauza unor catastrofe
naturale si a cuceririi succesive de catre ahei si apoi dorieni. Aheii
s-au stabilit în sudul Greciei si al Asiei Mici. Ei creeaza
civilizatia miceniana. Dorienii, care apar în jurul anului 1200, aduc
cu ei metalurgia fierului si îi înving pe ahei.

În secolul VIII î.Hr., apar primele orase-state, Polis. Acestea erau
niste organizari statale specifice grecilor si erau formate din orasul
propriu-zis si teritoriile agricole înconjuratoare. În decursul
istoriei, polisurile grecesti au cunoscut aproape toate formele de
conducere ale lumii antice, de la monarhie la conducere aristocratica
si democratie.

În paralel cu dezvoltarea polisurilor, a avut loc marea colonizare
greaca, o etapa vitala în istoria grecilor. Acestia au plecat din
metropole ca Megara, Corint, Milet si s-au raspândit în tot bazinul
mediteranean. Cauzele migratiei au fost mai ales economice, dar si
politice si demografice. Emigrantii care fondau o colonie pastrau
legaturi cu metropola si se organizau dupa modelul ei. Colonia semana
foarte mult cu metropola si întretinea legaturi politice, economice si
culturale cu ea, dar avea o conducere autonoma si institutii proprii.
Coloniile au avut un rol foarte important în stabilirea si dezvoltarea
relatiilor dintre lumea greaca si comunitatile celte, trace si scitice
din vecinatatea Marii Mediterane si Marii Negre. Principalele directii
de colonizare au fost bazinul Marii Negre, coastele Asiei Mici si
sudul Italiei si Sicilia.

Dintre multele polisuri ale lumii grecesti, se vor evidentia în
special doua, foarte diferite între ele: Atena si Sparta, având modele
foarte diferite de conducere.

Sparta a fost întemeiata în secolul IX î.Hr. Organizarea sa politica
era bazata pe dominatia absoluta a minoritatii razboinice a
spartanilor, care constituia 5% din populatie. Acestia se ocupau doar
cu razboiul si cu antrenamente zilnice si traiau într-o disciplina
stricta, înca de la nastere. Numai ei aveau dreptul de a participa la
viata politica si ei erau singurii care aveau cetatenie spartana.
Restul, adica mai mult de 90% din locuitorii Spartei nu aveau nici un
drept si erau supusii spartanilor. Hilotii, 70% din populatie, erau
sclavi, munceau pamântul împartit în loturi si îi întretineau pe
spartani. Ei nu aveau nici un drept politic sau cetatenesc. Periecii
erau straini stabiliti în Sparta. Nici ei nu aveau drepturi politice,
însa erau oameni liberi. Ei se ocupau cu negotul si mestesugurile.
Licurg a impus folosirea monedei de fier, în locul celor de aur,
argint sau bronz, pentru a împiedica clasa negustorilor sa se
dezvolte, ca si în Atena sau Milet.

Legile dupa care era organizata cetatea au fost elaborate în secolul
VII î.Hr. Aceste legi contineau elemente monarhice, aristocratice si
democratice. Teoretic, Sparta era o monarhie, însa cei doi regi
apartinând familiilor Agizilor si Eurypontizilor aveau puteri
limitate: ei erau lideri religiosi, conducatorii armatei si prezidau
curtea suprema. În toate celelalte activitati erau subordonati
senatului. Senatul era elementul aristocratic care domina în
conducerea Spartei. Se mai numea Gerusia, si era constituit din
douazeci si opt de membri, toti mai în vârsta de saizeci de ani.
Functia de senator era pe viata. Senatul avea functii legislative,
juridice si politice. Adunarea poporului, Apella, era singura concesie
facuta democratiei în Sparta. Ea era formata din toti cetatenii
barbati ai Spartei. Aceasta adunare era departe de a fi reprezentativa
pentru populatia Spartei, pentru ca avea doar 8000 de membri dintr-o
populatie de peste 350000. Apella se întrunea în fiecare zi cu luna
plina. Îi erau supuse toate problemele importante ale cetatii.
Teoretic, nici o lege nu putea fi promulgata fara aprobarea sa. Însa
adunarea nu putea decât sa aprobe sau sa respinga legile, fara sa le
discute. Puterea adunarii a fost diminuata si dupa moartea lui Licurg,
când a fost adaugat un amendament constitutiei, conform caruia, daca
senatul hotara ca adunarea nu a judecat cum trebuie, îi putea anula
hotarârea. Cinci efori, sau supraveghetori, aveau atributii foarte
largi. În timp, acestia vor dobândi puterea suprema în stat.

Sparta se baza foarte mult pe armata sa care, datorita educatiei si
pregatirii militare pe care o primeau toti cetatenii era cea mai
puternica din Grecia. Astfel, dupa mai multe razboaie, Sparta a impus
polisurilor din Pelopones o alianta numita Liga Peloponeziaca prin
care cauta sa obtina hegemonia în Grecia, hegemonie pe care o obtine
în urma razboaielor cu Liga de la Delos condusa de Atena.

Spre deosebire de Sparta, Atena a evoluat înspre un regim democratic.
Initial, a fost condusa de regi, acest regim fiind apoi înlocuit de
unul aristocratic în secolul VII. Atena era condusa de 9 arhonti,
alesi anual din rândul eupatrizilor, arhonti care, dupa terminarea
mandatului, intrau Areopag, organ suprem de judecata si control. Mai
exista si Ecclesia, adunarea poporului, dar aceasta avea, ca si în
Sparta, un rol secundar. Din punct de vedere politic, cetatenii Atenei
erau împartiti în trei categorii: hippes, care puteau fi alesi
arhonti, preoti si judecatori iar în armata formau cavaleria;
zeugitai, care erau cetateni care detineau cel putin 2 boi si formau
infanteria grea si thetes, care erau saracii, care formau infanteria
usoara si nu aveau cetatenie ateniana. Din punct de vedere economic,
existau tot trei clase în Atena: eupatrizii, adica marii proprietari
de pamânturi, carora sclavii le lucrau pamânturile si negustorii le
valorificau capitalurile, demiurgoi, care erau negustori, mestesugari
si muncitori si georgoi, care erau taranii si saracii.

În timpul acestui regim aristocratic au început sa apara unele
probleme economice si sociale. Micile proprietati ale taranilor se
micsorau continuu, erau vândute sau arendate si astfel, ajungeau în
posesia marilor proprietari. Acestia îsi lucrau pamânturile cu sclavi,
care au înlocuit muncitorii liberi. În acest fel, munca fizica a
devenit foarte ieftina, dar a început sa fie considerata umilitoare de
catre atenieni. În 621 î.Hr., arhontele Dracon încearca sa remedieze
situatia prin primele legi scrise, legi foarte dure, care însa doar au
consolidat obiceiuri ale unui feudalism anarhic; ele nu au facut nimic
pentru a salva pe datornici de pericolul de a fi vânduti ca sclavi,
nici pentru a micsora exploatarea celor slabi de catre cei puternici.
Pe la sfarsitul secolului VII, Atena era în prag de revolutie din
cauza inegalitatii imense dintre bogati si saraci.

În 594 î.Hr., Solon este ales arhonte eponim, dar cu toate puterile
dictatoriale, pentru a preveni razboiul social care era pe punctul de
a începe. Reformele lui Solon vor fi începutul democratizarii în
Atena. Solon sterge toate datoriile, elibereaza pamânturile ipotecate
si rascumpara pe cei facuti sclavi din cauza datoriilor. De asemenea,
el limiteaza proprietatile eupatrizilor si anuleaza multe dintre
legile lui Dracon. El îndreapta evolutia Atenei spre democratie prin
sporirea rolului Ecclesiei, prin crearea Consiliului celor 400, Bule,
care avea rol legislativ si creeaza tribunalul poporului, Heliaia.
Solon a împartit cetatenii Atenei dupa avere, devenita criteriu de
participare la conducerea cetatii. Apoi s-a retras din viata politica.

Dupa o serie de lupte între partidele din Atena, Pisistrate a ajuns
tiran. Sub conducerea sa si a fiilor sai, Atena a prosperat si a ajuns
sa joace un rol important în lumea greaca. Tirania a distrus
aristocratia si a pus capat regimului eupatrizilor. Democratia este
instaurata sub conducerea lui Clistene, care vine la putere în 510
î.Hr. Acesta a împartit populatia Atenei în triburi si deme. Fiecare
nou trib numea unul dintre cei zece strategi si alegea cincizeci de
membri în Bule, Consiliul celor Cinci Sute, care îl înlocuia pe cel al
lui Solon. A marit Ecclesia prin admiterea de noi cetateni dintre
straini. Acum, Ecclesia avea o seama de puteri judiciare, exercita
functii administrative si avea în subordine toti functionarii publici.

Democratia ateniana va fi desavârsita în timpul guvernarii lui Pericle
(443-429 î.Hr.), secolul V fiind considerat "secolul de aur la
Atenei". Democratia ateniana este directa, toti cetatenii participa la
luarea deciziilor, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles