Modele si practici de guvernanta corporativa

Trimis la data: 2010-10-15 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 9
Autor: Botezatu Madalina-Elena Dimensiune: 57kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Modele si practici de guvernanta corporativa
1.Falimentul concernului ENRON
Infiintarea si activitatea Enron
In anul 1985 prin fuziunea Houston Naural Gas cu InterNorth, o companie de gaze naturale din Omaha, Nebraska ia nastere compania Enron, un furnizor de gaze naturale detinator a aproape 60.000 km de gazoducte.
In 1989 Enron a inceput sa tranzactioneze gaze naturale, devenind in urmatorii ani cel mai mare comerciant cu gaze naturale din America de Nord.

Referat despre Modele si practici de guvernanta corporativa
Dar tocmai directorii care au contribuit la formarea gigantului sunt declarati si chiar vinovati de falimentul acestuia. Ei au deturnat activitatea vechiului Enron si l-au transformat dintr-un furnizor regional de gaze si curent electric in broker national de energie, in provider de Internet, in vanzator de carbuni, de petrol sau de materiale plastice, una peste alta, intr-o masinarie de speculatii bursiere care a imbogatit cateva zeci de oameni si a saracit alte zeci de mii.

In februarie 2001 a fost numit director executiv Jeffrey Skilling, directorul de operatiuni de pana atunci. Acesta a luat locul lui Kenneth Lay, fondatorul Enron. Enron a ajuns cel mai important simbol al epocii de boom economic aparent fara limite al anilor '90, unde credinta oarba in fortele pietei, conjugata cu increderea teribila in sine si dorinta de imbogatire a unei generatii de tineri iesiti de la

Harvard sau Yale au creat un climat de afaceri in care pretul actiunilor si profitul pe termen scurt au devenit cei mai importanti indicatori ai sanatatii unei companii, iar speculatiile bursiere si comertul online au ajuns sa fie considerate afacerile prin excelenta, singurele in stare sa produca bani multi peste noapte si din nimic.

Opinia publica tinde sa considere ca nu se va face dreptate la Enron pana ce Skilling si Lay nu vor ajunge dupa gratii, pentru ca e imposibil ca toate ilegalitatile de acolo sa se fi produs fara stirea sau macar fara aprobarea lor tacita. Tocmai din lipsa dovezilor concrete impotriva lui a durat atat de mult pana ce procurorii au reusit sa construiasca acuzarea.

De pilda, Skilling e acuzat ca a castigat 67 de milioane de dolari intre 1999 si 2001 din vanzarea de actiuni Enron, considerandu-se ca le-a vandut in timp util, inainte ca pretul lor sa scada, uzand de ceea ce stia el despre companie in calitate de director executiv (acuzatia de "insider trading"). Totusi, majoritatea actiunilor le-a vandut in 1999, inainte de toate tranzactiile dubioase in care a intrat mai apoi Enron.

Mai mult, in 2000, Skilling a aplicat un program de vanzare automata de actiuni, dand ordin brokerului sau sa vanda invariabil 10.000 de actiuni pe saptamana, conform regulilor Comisiei Federale pentru Operatiuni Bursiere, un astfel de program il apara pe detinatorul actiunilor de orice acuzatie de "insider trading", dar apoi a oprit programul in iunie 2001, cu noua saptamani inainte de a-si da demisia din companie, fapt vazut de avocatii lui Skilling drept o dovada clara ca omul nici nu stia la acel moment ca Enron merge prost.

Dar procurorii au avut totusi succes cu acuzatia referitoare la sistemul de "parteneriate" neevidentiate contabil, un sistem creat de Fastow, directorul financiar, in cadrul caruia diverse societati fantoma, infiintate tot cu banii Enron sau cu banii personali ai directorilor, aveau rolul de a cumpara activele neperformante ale companiei si de a ascunde astfel cifra exacta a datoriilor Enron, pentru ca firma sa poata figura in fata investitorilor ca se tine de planul ei de crestere constanta a profiturilor. Intr-unul din cazuri s-a intamplat chiar ca, atunci cand unele din aceste societati au devenit insolvabile, sa fie sustinute financiar de altele mai sanatoase, printr-o retea de tranzactii circulare.

Argumentul avocatilor lui Skilling era insa aici ca la aprobarea tranzactiilor au fost de fata si si-au dat avizul si reprezentantii auditorului Arthur Andersen, si cei ai casei de avocatura Vinson&Elkins, deci acordul profesionistilor in materie ar functiona in apararea lui Skilling ca argument ca el nu a avut cum sa afle ca astfel de tranzactii erau ilegale. In sfarsit, poate cel mai greu de combatut a fost argumentul lui Skilling, expus si la audierile din Congres din februarie 2002, dupa care el nu e de profesie contabil si deci nici nu a organizat, nici nu a aprobat cu rea-credinta niste tranzactii ilegale sau niste raportari financiare masluite.

E adevarat ca o asemenea scuza ar functiona mai degraba in cazul lui Kenneth Lay, un manager prin excelenta orientat spre delegarea responsabilitatilor, ba chiar spre neglijenta in supravegherea muncii subalternilor, decat in cazul lui Skilling, care a tinut tot timpul sa-si impuna viziunea proprie despre dezvoltarea Enron. Numai ca nuanta este esentiala aici: viziunea lui Skilling nu avea de-a face cu finantele decat o mare obsesie pentru cresterea profiturilor si pentru urcarea pretului actiunilor.

In rest, s-a ingrijit doar sa-i angajeze la Enron pe cei mai isteti si mai ambitiosi tineri economisti din tara ca sa-si asigure un nucleu de creiere capabile sa-i sustina din punct de vedere financiar visurile cu orice pret chiar. Aparitia celebrelor "parteneriate" a fost necesara tocmai fiindca Enron incepuse sa piarda sume enorme de pe urma extinderii viziunii lui Skilling - care urmarea sa faca din companie simultan o bursa si un comerciant de materii prime - si asupra altor marfuri decat electricitatea si gazele naturale.

Caci, daca la inceput ideea formarii unei burse a energiei a fost o idee binevenita pentru piata americana, ulterior insistenta lui Skilling in sensul dereglementarii pietei energetice a lovit evident in interesele consumatorilor, iar a transforma Enron in comerciant de servicii de Internet, de hartie sau de mase plastice, cu necesitatea aferenta de finantare a stocurilor de marfa, s-a dovedit o ambitie mult prea costisitoare pentru o companie incapatanata sa-i convinga pe investitori ca ea nu poate pierde niciodata.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles