Modelul profesional sau despre transcederea imitatiei

Trimis la data: 2002-07-17 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 3119
Autor: Mirela Gabriel Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pornim, in expunerea noastra, de la ideea ca termenul de “model” are doua ipostaze.Prima, fara a avea in vedere o taxonomie, se refera la existenta cotidiana a individului, la felul sau de a fi, iar cea de-a doua la viata sa profesionala.

MODELELE SAU

DESPRE TRANSCEDEREA IMITATIEI

Pornim, in expunerea noastra, de la ideea ca termenul de "model" are
doua ipostaze.Prima, fara a avea in vedere o taxonomie, se refera la
existenta cotidiana a individului, la felul sau de a fi, iar cea de-a
doua la viata sa profesionala.

Vom cauta sa argumentam ideea ca alegerea unui model nu se face
excluzand pe una sau pe cealalta din ipostazele persoanei alese drept
model, si ca in functie de alegerea noastra, de interesul pe care l-am
avut in alegerea sa, vom valoriza, vom da mai multa importanta uneia
sau alteia.

Pentru a putea purcede mai departe, trebuie sa precizam ce intelegem
prin model. Modelul, in acceptia sa cea mai extinsa, este un set de
norme, de exigente privitoare la devenirea, la perfectionarea
persoanei. Modelul atrage prin aceea ca el intrece cu ceva felul de a
fi al persoanei la un moment dat. Prin el ne dam seama ca ceva din
fiinta noastra este precar sau limitat, dar, in acelasi timp, ne si
mobilizam pentru a depasi starea constientizata. Exista posibilitatea
ca aceasta forma de comportament, in ultima instanta, dezirabila sa-si
gaseasca un corespondent in persoanele cu care subiectul a intrat in
contact, sau despre caror viata a auzit si a caror existenta l-a
impresionat. Exista si posibilitatea ca modelele dezirabile sa nu fie
intalnite la nici o persoana "reala", in acest caz modelul fiind unul
lipsit de corporalitate. Modelul devine deci o constructie abstracta,
ideatica, cuprinzand imperative, valori uneori usor utopice. Ambele
tipuri de model poseda avantaje si dezavantaje pe care le vom cerceta
la timpul cuvenit.

Admitand ideea ca prima forma de invatare umana este imitatia, nu
trebuie sa ne mire faptul ca aceasta ne insoteste de-a lungul vietii.
Este mai degraba folositor omului, dupa cum afirma si R. Lipton, sa
uzeze de comportamente culturale elaborate deja, decat sa conceapa
altele, prin metoda incercari si erori, dat fiind ca se dovedeste a fi
mai economicos din punct de vedere energetic. Asadar, inca de mic omul
este obisnuit sa aiba modele. Ajuns la varsta maturitatii nu se pune
problema daca sa mai aiba sau nu modele, ci sa le aleaga pe cele care
corespund intereselor sale.

Aceasta explicatie nu este ,insa, suficienta pentru a explica procesul
de alegerii modelului, acesta fiind strans legat chiar
interconditionandu-se cu cel al dezvoltarii personalitatii.

Stim acum ca insasi subiectul, prin autoobservare si comparare cu
ceilalti, ajungand la niste concluzii care parca descriu pe altcineva.
Forta motrice a dezvoltarii personalitatii o constitue contradictia
dintre trebuintele sociale -in primul rand - si aspiratiile
individului pe de o parte si posibilitatile satisfacerii lor pe de
alta. Ele se manifesta in activitatile omului, in relatiile sale cu
alti oameni, si mai ales cu colective.

Contradictia este traita de om ca procupare, neliniste, suparare sau
nemultumire. Daca trairea nemultumirii este fata de sine insusi, cum
se intampla adeseori, aceasta este dovada unei analize critice a
faptelor sau a trasaturilor personalitatii sale, ceea ce va duce la o
tendinta de a se schimba, a se reeduca. Cand nivelul dezvoltarii
personalitatii este redus, contradictia interna este traita ca o
contradictie externa, ca un conflict cu mediul sau, cu oamenii dein
ambianta sa, care nu-l inteleg, nu-l observa sau i se opun.

In momentul in care apare intentia de reeducare, si acest fapt denota
ideea existentei unei valori, a unui ideal, spre a carui implinire
sunt mobilizate eforturile, are loc din punct de vedere cognitiv
elaborarea unui portret-robot a comportamentului dorit. In cazul in
care se gaseste un corespondent al acestuia in realitatea imediata,
acesta este ales. In acest caz sansele de reusita sunt mari. In cazul
in care realitatea nu poate furniza un astfel de model, au loc un
numar semnificativ de tatonari, cramponari in situatia deteminanta,
sansele de reusita fiind mai mici.

Modelulu are asadar, din punct de vedere functional rolul de a face
cunoscut subiectului patternul de comportament cultural elaborat si
promovat de societatea in care traieste. Cautarea unui model poate
viza insa si dobandirea unei anumite pozitii fata de cele din jur,
adica a unei trasaturi atitudinale. Dar cum aceasta se manifesta tot
prin comportament nu este gresita contragerea functiei modelului la a
intermedia insusirea unui comportament.

Modelele identificabile in realitatea imediata in care este integrat
individul pot fi directe vizand pe profesorii, prietenii, parintii
sai, dar pot fi si mediate de diferite ipostaze culturale: literatura,
film, muzica. Le putem intalni din intamplare, fara cautari
premeditate, alegandu-le din proprie initiativa. De multe ori acestea
pot fi sugerate, induse sau impuse.

Modelarea facuta de alti trebuie sa conduca la conturarea unei
autonomii si a unei responsabilitati in ceea ce priveste
automodelarea. De preferat ramane, totusi, cautarea pe baza propriei
chibzuinte, a modelului autentic si potrivit propriului eu. Aceasta
trebuie sa constitue tinta suprema a oricarui program de pregatire.

Acum dupa ce am cautat raspunsuri la intrebarile ce este un model, de
ce avem nevoie de el, cum este ales un model, si cine poate fi ales
drept model, trebuie sa cercetam implicatiile ce apar.

Indiferent de ce natura este considerata a fi contradictia, daca
mediul nu este capabil sa furnizeze modelul necesar, invariabil are
loc elaborarea, construirea mai degraba a modelului. Trebuie precizat
ca acest proces este adesea neconstientient, in constiinta aparand
doar o umbra a acestuia.In cazul in care contradictia se manifesta ca
fiind legata de sine iar modelul ales este concret, pot interveni
unele devavantaje legate de faptul ca modelul concret se poate schimba
aceasta semanand confuzie in mintea subiectului. In cazul in care
modelul ales este abstract dupa dezvoltarea optima a comportamentului,
acesta se dovedeste a fi cel mai avantajos. Exista posibilitatea ca
subiectul sa sufere, in timp, unele revalorizari conceptuale, in acest
caz modelul suferind o modificare din mers.

Daca contradictia este considerata a fi externa, de regula, este
elaborat un model, iar consecintele pot fi dramatice. Se poate produce
o stagnare in starea initiala, sau chiar o degradare a insertiei
sociale.

Acaparearea totala a unui model si incapatanarea de a deveni identic
cu acesta va duce la desfiintarea propriei fiinte, a irepetabilului
individual. Nu toate notele modelului sunt transferabile sau benefice
si nu toate trasaturile subiectului se lasa modelate in sensul cerut
de model. Modelarea este de fapt, o negociere intre eul propriu si
alteritate.

Modelul trebuie sa fie doar un cadru de referinta, sa ne duca
suficient de mult catre acesta dar cu pastrarea distantei cuvenite.
Modelul veritabil pune in miscare fiinta, dar ne si invita la
reflectie intr-un final, trimitandu-ne inapoi la noi insine.
Despartirea de model este normala si poate fi tocmai masura maretiei
fortei si amplori lucrarii acesteia asupra noastra.

Adevaratul model este cel ce ne trimite dincolo de el, cu ceva din el,
pentru regasirea naturii noastre intime. Ocultarea sau disparitia
modelului anunta maturizarea modelarii noastre. Forta modelului sta in
amplitudinea si adancimea modelarii. Un model ne-a format cu adevarat
cand nu mai avem nevoie de el, cand ne putem descurca fara el. Si,
poate, atunci cand noi insine am devenit, pe nesimtite, un alt model.
(C. Cucos)

Am ales sa facem o prezentare succinta a problematici modelului in
viata cotidiana, deoarece tot ce s-a spus legat de acesta este valabil
si in cazul modelului profesional, dar la acestea trebuie sa se adauge
inca doua premise.

Prima se refera la faptul ca cunoasterea in sine este amorala, ei nu i
se poate atasa o dimensiune morala, fiind reflectia lumii, a
universului in care traim, ori acesta nu este valorizabil. Totusi,
daca cunoasterea in sine este amorala, cunoasterea lumi trebuie sa
devina morala. Ea capata atributul de moral sau imoral in functie de
sopul in slujba caruia se pune.

In al doilea rand, in concordanta cu cele spuse anterior, singura
valoare dupa care trebuie sa se conduca un om de stiinta este
Adevarul.

In consecinta, conchidem afirmand ca model profesional poate deveni
orice personalitate, trecuta sau prezenta, care pornind de la prima
premisa respecta invariabil, indiferent de implicatiile descoperiilor
sale, cea de-a doua premisa.

IOVITA NICOLAE - ADRIAN

PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE

ANUL II

B I B L I ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles