Moldova

Trimis la data: 2004-05-16 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Iulian Dimensiune: 71kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pe un sector de cca 0,8 km teritoriul este scăldat de apele Dunării (lângă satul Giurgiuleşti, jud. Cahul).Pe teritoriul RM sunt 57 lacuri naturale cu o suprafaţă totala de 62,2 km2. Mult mai mare este numărul lacurilor de acumulare şi al iazurilor, ce acoperă o suprafaţă de 32 mii ha.

Au fost construite 82 lacuri de acumulare, cele mai mari fiind indicate în tabel. Pe teritoriul Moldovei au fost construite doua bazine de acumulare: unul în 1956 pe Nistru la Dubăsari şi altul în 1980, pe Prut, la Costeşti-Stânca. Bazinul de la Dubăsari ocupă o suprafaţă de 67,5 km3 şi acumulează 277 mln. m3 de apă; adâncimea medie este de 4,5 m, iar cea maximă de 19,5 m în apropierea digului.

Resursele de apă. Resursele de apă. Resursele potenţiale regenerabile de apă pe suprafaţă sunt formate din volumul anual total al scurgerii râurilor interne şi 1 din volumul scurgerii râurilor Nistru şi Prut, aceste râuri sunt de frontieră şi R. Moldova are dreptul la 50% din volumul scurgerii. Din resursele potenţiale de apă de suprafaţă, 5,24mlrd m3 , din care revin: 71% - râului Nistru, 28% - râului Prut, iar restul altor râuri.

Raportate la populaţia republicii, revin cca 1220m3 apă anual pe locuitor.Sunt importante resursele de ape minerale. În partea de nord predomină apele sulfato-bicarbonatato-calcicosodice, (Soroca, Bălţi, Gura Căinarului, -jud. Soroca etc.), în partea de nord-vest – apele bicarbonatato-sodice, cu o mineralizare de 0,8-2,6 g/l. În partea centrală apele au aceeaşi compoziţie chimică, dar mineralizarea atinge 2-5 g/l (Corneşti, Chişinău), ca şi în sud-est – izvoarele din Varniţa; în partea de sud apele sunt bicarbonatato-clorosodice, cu o mineralizare de 2 g/l (Cahul etc.).

Au fost descoperite şi ape subterane termale: lângă s. Corneşti (jud. Ugheni), la adâncimea de 180 m (având temperatura de 20%C) şi lângă Cahul, la adâncimea 514 m, având temperatura de 350C şi o mineralizare de 70 g/l. S Resursele pedologice reprezintă cea mai importantă bogăţie naturală a R. Moldova.

Predomină cernoziomurile – principala clasă de soluri, care acoperă 72% din învelişul pedologic total şi fac parte din categoria celor mai fertile soluri.O mare importanţă au solurile aluviale, care deţin 10,2% din învelişul pedologic. Alte clase de soluri au o răspândire mai redusă: solurile cenuşii silvice, brune silvice, (specifice sectoarelor celor mai înalte ale podişurilor), solurile hidromorfe, halmomorfe, etc., care se întâlnesc insular şi au o însemnătate economică redusă.

Resursele vegetale includ pădurile, pajiştile, vegetaţia acvatică, segetală şi alte formaţiuni vegetală. Vegetaţia spontană a R. Moldova este relativ bogată, numai plantele superioare fiind reprezentate prin cca1900 de specii. Se disting trei zone de vegetaţie: de pădure, de silvostepă şi stepă, însă flora spontană a fost foarte mult modificată de către om şi ocupă în prezent suprafeţe restrânse

Vegetaţia spontană deţine o suprafaţă de cca 800 mii ha sau 23,5% din teritoriul republicii. În cadrul acestui înveliş de floră se evidenţiază 2 tipuri principale de asociaţii vegetale: pădurile şi pajiştile. Pădurile se întâlnesc sub formă de areal insular, deţinând suprafeţe mai importante în sectoarele mai înalte din Podişul Codrilor, Podişul Moldovei de Nord, Podişul Nistrului, Colinele Tigheciului, precum şi în luncile Nistrului şi Prutului.

Suprafaţa silvică totală este 424,5 mii ha (anul 1997) din care pădurile propriu-zise deţin 369,9 mii ha, iar cealaltă suprafaţă revine perdelelor forestiere de protecţie şi terenurilor ocupate de arbuşti. Gradul de împădurire a teritoriului (9,4%) este unul din cele mai mici din Europa. Valori reduse are şi suprafaţa silvică care revine în medie unui locuitor - doar 0,1 ha, fiind mult sub media mondială de 0,8 ha pe locuitor.

Pentru R. Moldova sunt specifice pădurile de foioase de tip central-european, cu excepţia pădurilor din partea de Sud care sunt de tip mediteranean. În structura lor floristică dominante sunt speciile de stejar, care acoperă cca. 61% din suprafaţa silvică totală. În pădurile de foioase din partea centrală şi de nord cei mai frecvenţi edificatori sunt stejarul pedunculat, gorunul, însoţiţi de carpen, jugastru, tei, frasin, ulm ş.a. iar în pădurile xerofite din sudul republicii — specia edificatoare este stejarul pufos.

Pe suprafeţe reduse, doar în Codrii de Nord-vest se întâlneşte fagul, specia lemnoasă cea mai valoroasă din pădurile noastre, lemnul căruia este utilizat în industria mobilei. Subarboretul din aceste păduri, reprezentat de corn, păducel, porumbar, alun, măceş etc, are o importanţă economică redusă, însă totuşi se utilizează fructele unor specii (de măceş, corn, alun), precum şi lemnul, îndeosebi pentru foc.

Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite sub formă de fâşii de-a lungul văilor Nistrului, Prutului mai puţin ale altor râuri. Aceste păduri sunt dominate de specii de arbori şi arbuşti cu lemn moale: plopul alb, plopul negru, salcia albă ş.a., însoţite de unele specii cu lemn tare si de arbuşti. Pădurile se află aproape în totalitate în proprietatea statului, întrucât legislaţia respectivă (moştenită încă din perioada sovietică) în permite privatizarea fondului silvic.

Pădurile au o repartiţie spaţială neuniformă, fiind situate cu predilecţie pe sectoarele cu un relief mai înalt şi în văile Nistrului şi Prutului. Regiunea Centrală deţine 192 mii ha sau 45% din suprafaţa totală, localizate îndeosebi în Podişul Codrilor, detaşându-se judeţele Chişinau, Ungheni şi Orhei. Suprafeţele silvice cele mai mari se află în comunele:Lozova (5575 ha), Căpriana (4741 ha) din jud. Chişinău, Rădenii Vechi (5260 ha) din jud. Ungheni ş.a.

În această regiune se înregistrează si frecvenţa cea mai ridicată a pădurilor în totalul teritoriului, cu maximele în comunele Căpriana - 76,2%, Scoreni - 71,0% (jud. Chişinâu) etc.In regiunea de Nord suprafaţa silvică este mai redusă - 113 mii ha sau 27% din total. Pădurile sunt localizate mai ales în culoarele Nistrului şi al Prutului şi în Podişul Moldovei de Nord. O frecvenţă foarte mică a pădurilor este caracteristică pentru Câmpia colinară a Bălţilor şi regiunile limitrofe, pădurile deţinând în majoritatea comunelor sub 5% din fondul funciar.

Această regiune are cel mai înalt nivel de valorificare agricolă a teritoriului, de aceea suprafaţa silvică este foarte restrânsă. Pădurile au un rol redus şi în regiunea de Sud (23% din suprafaţa 1 totală), îndeosebi în Câmpia Bugeacului, unde deţin 4-10% din fondul funciar. În această regiune se remarcă doar sectoarele mai ridicate din Colinele Tigheciului, cu o frecvenţă a pădurilor de 20-40% în multe comune. În Transnistria suprafaţa silvică este, de asemenea, redusă - doar 5,0% din total, având o frecvenţă sub 10% în majoritatea comunelor.

Păşunile şi fâneţele ocupă o suprafaţă de 372 mii ha sau 11% din teritoriul republicii. Asociaţiile vegetale ierboase ocupă cu precădere şesurile, câmpiile şi podişurile cu altitudinea de până la 200 m. Speciile de plante edificatoare din pajişti sunt gramineele: păiuşul, negara, colilia, firuţa ş.a. În luncile râurilor s-au format pajişti de luncă, dominate de specii higrofile, care sunt mai productive decât cele de stepă. Unele plante spontane au şi importanţă meliferă. Printre acestea principalele sunt: salcâmul, teiul, zmeura, precum şi speciile erbacee.

Resursele faunistice. În ultimele secole din pădurile, stepele, pajiştile si bazinele acvatice au dispărut circa 45 de specii de animale: dintre mamifere — ursul, zimbrul, bourul, râsul, calul sălbatic, antilopa-saga, iepurele săritor, castorul etc., dintre păsări - cocoşul de pădure, dropia mică, cocorul mic, călifarul roşu, vulturul etc. S-au întreprins măsuri pentru protecţia animalelor sălbatice: s-a interzis vânatul unor specii, s-au creat rezervaţii naturale, au fost (introduse câteva specii de animale ş.a.

Principalul obiectiv de vânătoare îl reprezintă mamiferele, din care cca. 68 specii au valoare cinegetică. Cel mai important animal de vânătoare este iepurele de câmp, bizamul, popăndăul pătat. Alte rozătoare care se vânează dar în cantităţi mici sunt: hârciogul, nevăstuica, dihorul, de pădure şi cel de stepă, nurca europeană, jderul, de pădure ş.a.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles