Monografia localitatii Piatra Neamt

Trimis la data: 2005-03-07 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Mihaileanu maria Dimensiune: 332kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Munţii constituie o unitate de relief mărginită de Subcarpaţi la est pe o linie ce uneşte localităţile : Tazlău, Piatra Neamţ, Crăcăoani, Stânca (Pipirig) . Situată la nord de Piatra Neamţ, depresiunea Cracău – Bistriţa are un caracter predominant deluros. În cadrul, acesteia se remarcă culoarul văii Cracău şi o serie de golfuri depresionare la Poiana, Negreşti, Almaş şi Gîrcina, formate pe rama de contact cu culmea Stînişoarei. La sud de linia Piatra Neamţ – Girov , nota dominantă a morfologiei este cea depresionară, dată de extinderea teraselor la confluenţa Bistriţei cu Cracăul.

Masivul Ceahlău

Cel mai impunător de pe cuprinsul judeţului şi datorită poziţiei sale dominante, din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali. El formează o unitate geografică bine reliefată, despărţită de lanţurile muntoase înconjurătoare prin văile Bistricioarei, Bistriţei, Bicazului şi Capra-Bistra . În zona lui centrală se individualizează un platou înalt, lung de aproape 6 km şi lat de cca 1 km, întrerupt de înălţimi izolate şi încheiat cu o centură de abrupturi neuniforme. În jurul acestuia se desfăşoară o masă muntoasă mai scundă, cu înălţimi între 1000-1200m, puternic fragmentată, cunoscuta sub numele de Munceii Ceahlăului .



Reţeaua hidrografică

Este alohtonă în proporţie de 90%, râurile care îşi au izvoarele pe acest teritoriu deţin o pondere mică în volumul general al scurgerii, în raport cu debitul principalelor râuri (Siretul, Moldova, Bistriţa)
Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea unei reţele hidrografice cu o densitate medie de circa 0,34 km/kmp , superioară mediei pe ţară care este de 0,27 km/kmp ,lungimea totală a râurilor ce traversează teritoriul judeţului fiind de peste 2000 km.
Resursele de apă de care dispune judeţul constituie unul dintre elementele care favorizează dezvoltarea economico-socială a acestor meleaguri . Potenţialul hidroenergetic al râului Bistriţa, care a atras atenţia ilustrului inginer Dimitrie Leonida la începutul acestui secol , a fost valorificat în anii socialismului . Devierea a 30 mil. mc din debitul râului Bicaz în lacul Izvorul Muntelui va mări simţitor capacitatea de producţie a sistemului hidroenergetic de pe Bistriţa.
Suprafaţa bazinului hidrografic Cuiejdi este de 100,0 km2 , are lungimea de 26,0 km şi se află în localitatea Piatra Neamţ.

1.3) Clima

În ansamblul judeţului Neamţ prezintă o climă temperat continentală particularităţi specifice părţii de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine, de particularităţile circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului cât şi de marile suprafeţe lacustre, apărute odată cu amenajarea hidroenergetică a Bistriţei. O analiză succintă a principalelor elemente climatice – regimul temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor şi al vânturilor- evidenţiază cu uşurinţă diferenţele existente de la o zonă de relief la alta. Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului sunt şi ele destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii. Maxima absolută de 38,6* C (din august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra Neamţ şi nu în partea de est a judeţului, în timp ce minima de - 33,2*C (din februarie 1954) s-a semnalat la Roman, deşi ar fi fost de aşteptat ca ea să se consemneze în zonele muntoase cele mai înalte.

Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzînd cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra Neamţ 649 mm, Roman 529 mm). Fenomenul se explică atât prin scăderea în umiditate a maselor de aer venite dinspre vest care, în deplasarea lor peste Carpaţii Orientali, lasă precipitaţii mai abundente pe versanţii vestici, cât şi prin pătrunderea în extremitatea estică a judeţului, dinspre est sau sud-est, a unor mase de aer puternic continentalizate, care provoacă în cele mai multe cazuri secetă.
Regiunea de podiş este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor. Ploile cu grindină şi furtunile mari sunt aici fenomene meteorologice destul de frecvente.

1.4) Solul

In proporţie de 50% fac parte din seria tipică provinciei montane, iar celelalte aparţin aşa-numitei provincii carpato-moldave. In zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune potzolice şi rendzine brune pe porţiuni mai restrânse) care au, în general grosimi mici şi sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale.
Teritoriul judeţului Neamţ dispune de însemnate rezerve de minerale şi substanţe utile. Dintre acestea menţionăm: zăcăminte metaliere de tipul sulfurilor polimetalice în zona şisturilor cristaline; combustibil mineral în structurile de fliş şi în cele de platformă; şisturi bituminoase în zona flişului paleogen; sare gemă şi săruri de potasiu în depozitele miocene ale zonei subcarpatice.


Flora şi fauna



Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din suprafaţă
şi locul III pe ţară) şi într-o mică măsură silvo-stepei.In rest regiunea extracarpatică este ocupată de păduri şi de terenuri agricole.In zonele înalte golurile montane reflectă o prezenţă a etajului alpin, ce se remarcă printr-o vegetaţie specifică de arbuşti, merişori şi afini, floare de colţ şi numeroase specii de graminee. Fauna este sărăcăcioasă, majoritatea speciilor venind din etajul inferior, cele mai caracteristice aparţinând avifaunei (cinteza alpină, brumăriţa, fâsa de munte, cocoşul de munte, corbul).
Etajul molidului are o extindere maximă. In afară de molid apar frecvent paltinul de munte, mesteacănul, bradul , larniţa sau zada – singurul conifer cu frunza căzătoare din ţară, -iar dintre speciile ierboase se remarcă asociaţiile de păiuş. Cât priveşte fauna atrag atenţia mamiferele mari (ursul, cerbul, porcul mistreţ, jderul, râsul), la care se adaugă o bogată avifaună (cocoşul de munte, negroaica, ciocănitoarea de munte, acvila de munte).
Etajul pădurilor amestecate ocupă cea mai mare suprafaţă a zonei foresteiere, limita sa superioară ajungând până la 1500 m. Se întâlnesc frecvent specii de arbori cum sunt: ulmul de munte, paltinul, frasinul, plopul, alunul şi călinul, precum şi unele specii ierboase între care predomină grupările de graminee. Fauna este reprezentată de unele mamifere (vulpea, veveriţa, pârşul de alun şi de ghindă, căprioara), precum şi de unele păsări caracteristice: diferite specii de piţigoi, ciocănitoarea, sticletele, privighetoarea, şoimul etc.
Apele judeţului sunt populate cu păstrăvi indigeni, zlăvoacă, scobar, mreană, boiştean, iar în unele zone ale Bistriţei cu lostriţă.
Cap.2) Date privind teritoriul



2.1) Poziţionarea în judeţ

Municipiul Piatra Neamţ, centrul politico-administrativ al judeţului, s-a dezvoltat ca aşezare de tip urban încă din secolul al XIV-lea, ca urmare a poziţiei sale geografice, în care se interferează zona montană cu cea subcarpatică şi principalele drumuri comerciale ce asigurau legătura cu Transilvania, văile Bistriţei, Siretului şi Trotuşului, precum şi cu partea de Nord a Moldovei.

Cap.3) Începuturile şi atestarea documentară

În a doua jumătate a secolului XV, Ştefan ce Mare ridică la Piatra Neamţ o curte domnească, a cărei primă mărturie documentară datează din 20 aprilie 1491. La această dată, Ştefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău trei sate „care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra”. Din documentul amintit rezultă atât existenţa curţii voievodale, cât şi cea a ocolului constituit în jurul ei, cel mai mare ocol cunoscut în Moldova, alcătuit în perioada sa de maximă extindere din

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles