Monografia municipiului Pascani

Trimis la data: 2003-10-06 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Camelia popescu Dimensiune: 348kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI TOPONIM
Municipiul Paşcani, este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, la marginea vestica a judeţului Iaşi. Comunele Mirosloveşti si Stolniceni-Prajescu marginesc oraşul la sud, Ruginoasa şi Todiresti la est, Vanători si Lespezi la nord, în timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.

În partea de jos a oraşului, în lunca Siretului sunt localitaţile suburbane Lunca Paşcani si Blăgesti, iar în partea din deal, pe versant localitătile suburbane Gâşteşti, Boşteni si Sodomeni.
Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,49 km2.
Numele de Pascani provine se pare de la un anume Oană Paşcă, stăpân al acestor locuri in sec. al XV-lea.

2. REPERE ISTORICE
Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor, încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-1588: un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoară şoltuzul si cei 12 pârgari ai oraşului Baia, priveşte vanzarea unui loc «între movile şi între Siretul Vechi şi Siretul Nou», unde se putea face moară şi pod; între cei nouă martori prezenţi la această vânzare făcută în fata autorităţilor orăşeneşti din Baia, se afla si «Toader din Paşcani si Andreica de acolo si Ionaşco de acolo si Lazor de acolo».

De-a lungul timpului aşezarea a avut mai mulţi stăpâni. Cândva, în prima sau a doua generaţie de stăpâni, s-au delimitat două jumătăţi ale satului ( partea de sus şi partea de jos ), ceea ce înseamna ca au existat, la un moment dat doi fraţi care şi-au împărţit moştenirea părintească. Aceste două jumătaţi sunt menţionate în documente, cu stăpânii lor, în primele decenii ale veacului XVII, când vechile stăpâniri s-au tulburat si apoi s-au schimbat cu totul.

Din câţi stăpâni au avut Paşcanii în veacurile medievale, cei care au însemnat cel mai mult pentru istoria locurilor şi care şi-au legat cel mai strans numele de aceste locuri au fost Cantacuzinii. Primul, care aşsi întregit aşezarea cumpărând ambele jumătăţi de sat a fost Iordache Cantacuzino.

Stăpânirea Cantacuzinilor la Paşcani a durat mai bine de un secol, prin patru generaţii ale acestei familii, din care o ramura însemnata a continuat să se numeasca – si dupa ce n-a mai stapanit acel sat, până în zilele noastre – Cantacuzino-Paşcanu: unul dintre ei, marele logofăt Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu (1789-1862), este ctitorul spitalului ieşean care îi poartă numele.
În vara anului 1774, când s-a făcut un recesământ cerut de trupele ruseşti de ocupaţie, Paşcanii erau înca în stăpânirea Cantacuzinilor; şase ani mai târziu, curtea de acolo – apreciată ca «minunată» prin poziţia ei deosebită – aparţinea boierului Iordache Balş.

La 1809, prin testament, acesta a destinat Paşcanii fiului său Iancu. În împrejurările tulburi care au marcat anii 1806-1812, Iancu Balş a plecat în Rusia; Paşcanii au trecut un moment în stăpânirea fraţilor Dimitrachi si Panaiotachi Moruzi, fiii lui Constantin Moruzi, fost domn al Moldovei la 1777-1782; după tragica moarte a acestora (sub acuzatia de tradare faţă de Sublima Poartă ), în toamna lui 1812, averea fiindu-le scoasă la vanzare prin licitaţie, Paşcanii au fost cumpăraţi de unul dintre marii boieri moldoveni ai vremii, vistiernicul Iordache Rosetti-Roznovanul ( 1764-1836 ).

De la acesta, prin testament, proprietatea a trecut fiului sau, Neculai Rosseti-Roznovanu, al carui fiu omonim va sfârşi prin a ipoteca moşia Paşcani. Socotită a fi «una dintre cele mai frumoase, nu numai din judeţ, ci şi din întreaga Moldovă», moşia Paşcani a devenit, prin cumpărare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz ( 1808 – 1892 ). La vremea aceea, moşia era de mult separată de sat şi de târgul care se înfiripase pe ea.

În recensămantul de la 1774, satul Paşcani din Ocolul Siretului de Jos e arătat ca numărând 292 de case, ceea ce înseamna o populaţie care se ridica la 1200 de oameni: cifra e foarte mare pentru un sat, într-o vreme când numărul locuitorilor unor asezari rurale depăsea arareori cifra zecilor.
Statistica din 1959 pune în evidenţă “copilăria” târgului, care fiinţa ca aşezare măruntă pe lânăa satul omonim: acesta din urmă numara peste 5500 locuitori, în vreme ce târgului i se consemnau numai 91, dintre care 86 erau evrei, trei alti supuşi străini şi doar doi oameni liberi de dări.

Trei decenii mai tarziu târgusorul avea 782 de locuitori, absorbind treptat vechiul sat. Ceea ce a constituit, însa, ‘motorul’principal al dezvoltării Paşcanilor pe calea urbanizarii a fost drumul de fier: dezvoltarea reţelei de cale ferată a atins, în 1869-1871, această zonă; pentru tronsonul Roman – Burdujeni ( Suceava ), s-au construit mai multe staţii, între care şi cea de la Paşcani. Pentru aceasta din urma, cu tot ce însemna ea ( depou, ataliere etc ), terenul a fost dăruit de N. Rosseti-Roznovanu, într-un gest care îl aminteşte pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici şi mănăstiri, mai apoi înzestrători de şcoli şi de spitale, întemeietori de premii şi burse.

3. CADRUL NATURAL
Orasul Pascani este asezat in sudul Podisului Sucevei, care ocupa partea de nord-vest a Podisului Moldovei. Aici intra in contact mai multe unitati cu trasaturi si resurse complementare: Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului, Dealul Mare Harlau si seaua Ruginoasa. Relieful actual se datoreaza actiunii apelor curgatoare si celorlalti agenti care au modelat depozitele cuaternare, alcatuite din argile, marne cu alternante de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundisuri si luturi loessoidice, prin eroziune si acumulare.

De mentionat prezenta inaltimilor, de o parte si de alta a Siretului: Dealul Peter, Dealul Gura Badilitei, Dealul Osoi si seaua Ruginoasa din stanga Siretului - si Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gastesti, Dealul Parcului – pe dreapta Siretului.

Valea Siretului in acest sector are 290m, cu versanti inclinati.
Datorita pozitiei geografice, orasul Pascani are un climat continental destul de pronuntat, integrandu-se in tinutul climatic al dealurilor inalte. In afara de pozitia geografica si relief, clima vaii Siretului din sectorul Pascani tine si de alti factori, mai importanti fiind radiatia solara si circulatia generala a maselor de aer anticiclonale atlantice – si directia vaii Siretului ( N-S ), care canalizeaza curentii de aer.

Cantitatea de radiatie solara, la nivelul solului este destul de ridicata, avand influenta deosebita asupra temperaturii aerului, valoarea medie fiind de 8,3 0C.Circulatia generala a maselor de aer are impact asupra succesiunilor starilor de vreme si asupra tipului de climat. Deasupra intregii Moldove predomina masele de aer temperat-continental care vin dinspre est si care aduc uscaciune, apoi masele de aer polar aducand racirea brusca a vremii, iar cele atlantice si mediteraneene aducand precipitatii.

Cantitatea medie de precipitatii variaza intre 600-700 mm anual. Intr-un an cad precipitatii cam 100-110 zile, in cea mai mare parte sub forma de ploaie.
Vanturile dominante sufla dinspre NNV, NV, NE inregistrand o frecventa de 28,7% si o viteza medie de 3,1 m/s.

Alte fenomene meteorologice, afectand agricultura, sunt: grindina – vara, iar toamna burnita de lunga durata, ceata, brumele timpurii si tarzii, si fenomenele de inghet, intre 11-20 octombrie cel mai timpuriu si intre 10-25 aprilie cel mai tarziu.

Datorita particularitatilor fizico-geografice, caracterul general al climatului in zona Pascani prezinta diferentieri care permit cel putin doua concluzii:
- microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale raului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar si diurne. De mentionat frecvente inversiuni termice, ceturi, brume, umezeala relativ accentuata.

- microclimatul de terasa si versanti insoriti, implica temperaturi medii anuale in jur de 8,5 0C, insolatie mai accentuata vara si umezeala relativ mai redusa decat in Lunca Siretului.
Apele de suprafata sunt reprezentate de raul Siret, de afluentii sai, de lacurile, iazurile si helesteele amenajate de om. Siretul, la o altitudine de 209 m fata de nivelul marii, se distinge printr-o vale, cu directia N-S, cu un grad inalt de meandrare si o panta medie de 0,5 m la km. Scurgerea medie anuala a Siretului la Lespezi este de 27,2 m3/s. Pe partea dreapta, Siretul primeste ca afluenti paraiele: Iermolia, Arini, Gastesti, Sodomeni, iar pe stanga paraiele Gura Badilitei si Harmaneasca.

Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. Pădurea ocupă suprafeţe restrânse în estul şi vestul municipiului, pe dealurile ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles