Morometii - lumea satului

Trimis la data: 2002-06-16 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Eliza Olteanu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Morometii reprezinta povestea unei familii de tarani din Câmpia Dunarii care cunoaste de-a lungul unui sfert de secol o adânca si simbolica destramare. Actiunea e plasata, in punctul ei initial, 1a câtiva ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial, când timpul parea foarte rabdator cu oamenii, iar viata se scurgea fara conflicte mari. In spatiul epic al lui Marin Preda functia acestui timp este insa paradoxala.

"Morometii" - volumul I

de Marin Preda

(pozitia personajului in lumea satului)

Morometii reprezinta povestea unei familii de tarani din Câmpia
Dunarii care cunoaste de-a lungul unui sfert de secol o adânca si
simbolica destramare. Actiunea e plasata, in punctul ei initial, 1a
câtiva ani inaintea celui de- al doilea razboi mondial, când timpul
parea foarte rabdator cu oamenii, iar viata se scurgea fara conflicte
mari. In spatiul epic al lui Marin Preda functia acestui timp este
insa paradoxala. El nu mai are rabdare si va produce in sânul
taranimii schimbari fulgeratoare, care pun in cumpana insusi destinul
ei milenar. Primele pagini sunt construite in perfecta concordanta cu
timpul sugerat si un sfert din volumul intii se petrece de sâmbata
seara pâna duminica noapte, adica de la intoarcerea Morometilor de la
câmp pâna la fuga Polinei cu Birica. Scriitorul decupeaza scene de o
mare simplitate din viata taranilor si nareaza lent, staruind asupra
fiecarui amanunt, gest sau replica. Totul se desfasoara parca dupa un
tipic anume, nimic nu e spontan, in asa fel incât impresia de
ceremonial e staruitoare, ca si cum taranii s-ar orienta in cele mai
elementare miscari ale lor dupa o ordine prestabilita, dupa un cod
stravechi.

Prozatorul nu-si incepe povestea de la cap, ci de la un punct oarecare
din desfasurarea ei. Personajele sunt gata formate, ele intra in
actiune fara nici o pregatire prealabila si se misca conform firii
lor. Modalitatea aceasta tradeaza un gust al reprezentarii dramatice,
viziunea artistica a lui Marin Preda fiind adeseori scenica, ceea ce
creeaza un puternic sentiment al autenticitatii.

Dupa lunga descriere a intoarcerii Morometilor acasa, atentia
scriitorului se indreapta spre viata comunitatii rurale. El isi alege
in acest scop secvente dintr-o zi de duminica la tara si nareaza,
dilatând prin insistenta, evenimente obisnuite, ca taierea unui
salcâm, un drum spre fierarie cu secerile pe umar, o adunare in
poiana, plata unor impozite, calusul, hora. Capacitatea lui Marin
Preda de a vedea semnificatia ascunsa a faptului banal, cotidian, este
aici magistrala si obisnuitul capata un relief neasteptat, tulburator,
ca si cum. ne-am afla in fata unor adevarate ritualuri ale universului
satesc. Cadrul acesta este necesar prozatorului, intrucât, fara el,
functiile vitale, si spirituale ale eroului nu s-ar putea exercita. In
relatie cu satul, individualitatea lui Ilie Moromete se dezvaluie
pregnant si ceea ce in sânul familiei parea o ipoteza devine acum o
confirmare: el are trasaturi care il asaza deasupra celorlalti.

Eroul e portretizat in miscare si se contureaza finalmente prin suma
detaliilor acumulate pe parcurs. E suficient sa stea pe stanoaga sau
sa iasa la drum, pornind undeva spre mijlocul satului, si spectacolul
incepe: Obiectele si oamenii nu-1 lasa indiferent. In fata lor,
sensibilitatea lui vibreaza si el sesizeaza intr-o existenta, oricât
de cenusie, elementul inedit, mai ales cel comic.

Lumea e plina de "personaje" pe care el le contempla cu voluptate si
le recreeaza apoi ca un adevarat artist pentru prieteni, pentru ca in
Moromete gustul pentru contemplatie se imbina perfect cu darul
vorbirii si mai ales cu placerea de a vorbi.

Scena care-l defineste profund, tocmai pentru ca sintetizeaza epic
pozitia lui Moromete in relatie cu o colectivitate umana
reprezentativa pentru mediul sau de viata, se petrece in poiana
fierariei lui Iocan, unde taranii, gatiti ca de sarbatoare, se aduna
sa discute, cu un inimitabil umor, politica.

"Se apropiau de fierarie si Moromete fu intâmpinat de departe cu
exclamatii. Iocan abia deschisese si poiana era plina. Unii stateau in
picioare, altii pe niste butuci vechi, adusi acolo cine stie de când
si tociti de sedere, toti galagiosi si parca nerabdatori. Dar Moromete
nu-i lua in seama, nu se grabi sa se duca la ei. Se opri din nou pe o
podisca, il parasi pe Dumitru lui Nae si intra in curtea cuiva. Abia
peste o jumatate de ceas iesi de acolo. Era ras proaspat.

- Ce e, ma, ce v-ati adunat aicea? ! se mira apoi când ajunse in
poiana fierariei. Buna dimineata!

I se raspunse din câteva parti si cineva, vazându-i secerile, ii spuse
sa se grabeasca fiindca ii ramâne griul pe câmp.

- Pai de ce, Iordane, n-o sa te chem pe tine sa mi-1 seceri tu? Erau
foarte veseli si parca nici nu se auzeau unii pe altii...

Cocosila scoase dintr-o despartitura a chimirului un pachet de regie
nedesfacut, se aseza nepasator pe un butuc si incepu sa-si rasuceasca,
o tigare. Moromete se lasa pe vine si isi facu si el din pachetul lui
Cocosila, dupa care intinse mâna si trase incet de sub aceiasi chimir
"Dimineata". Ziarul nu era intreg, dar Cocosila avusese grija sa-i
aduca lui Moromete paginile cu stiri politice si cu dezbaterile.

- Asculti, Mnromete? Nu mai citi, lasa c-am citit eu inaintea ta si
sunt destept, asculta aici la mine...

- Hai, Moromete,... dadu cineva glas nerabdarii tuturor. Hai, da-i
drumul! De fapt Moromete intârzia ca un scolar care nu e sigur pe el;
citea intâi in gind. - Auziti ce zice regele! spuse el si indata se
facu tacere deplina. Auziti ce zice Majestatea sa, adauga rotunjind
mieros pe "majestatea sa"...

Marele congres agvicol Discursul Majestatii sale Regelui

Domnilor, am fost informat ca congresul dumneavoastra este un congres
de specialisti, agronomi si ingineri. Iau cuvântul aici ca unul
interesat in chestiunile pe care le dezbateti si care am chiar
oarecare experienta. Mi-ar fi placut poate ca acest congres si fie un
congres al "gospodarilor" pentru ca, dupa mine, specialistii nostri
sunt inca departe de a fi gospodari: Stiu acest lucru, pentru ca
agricultura m-a pasionat... Domnilor, a devenit o lozinca sa se spuna
la noi ca agricultura este ocupatiunea principala a românilor, am
spus-o si eu, dar din nenorocire, daca este ocupatiunea manuala
principala a românului, nu este totdeauna si ocupatiunea lui
mintala...

Moromete se opri si ramase cu privirea tinta, in ziar. Tacerea
continua.

- Hehe! izbucni pe neasteptate Dumitru lui Nae si râsul sau gâlgâi
puternic si lenes mai departe. He, he, he, ia uitali-va cum a ramas
Moromete.

- Adica, se rasuci Moromete spre Cocosila, lasând pentru moment ziarul
la o parte, adica ocupatiunea ta mintala, Cocosila, e la alte prostii!

Cocosila nu raspunse, se uita invidios la Moromete care stia sa
gaseasca in ziar astfel de lucruri.

- Primul agricultor o fi mergând si el la plug? dadu Dumitru lui Nae
tonul comentariilor.

- Merge, de ce sa nu mearga! zise Iocan. Când se desprimavareaza iese
cu plugul din curtea palatului si se duce si el la arat.

- O fi avind pamânt? se interesa cineva.

- Are! afirma Cocosila. Are asa, cam vreun lot si jumatate!...

- Nu cred, se indoi cineva. Are mai mult, ca trebuie sa-1 tina si pe
ala micu, pe Mihai... Trebuie sa-i dea sa manânce.

- Esti prost! Reflecta Cocosila. Ala micu are lotul lui de la ma-sa!

- In fine! incheie Moromete aceste scurte observatii si apuca din.nou
ziarul in mâna."

Simpatia spontana cu care este intimpinat Moromete, faptul ca
discutiile nu incep fara el, greutatea cuvântului sau dovedesc ca
prestigiul lui e real si recunoscut. Sociabilitatea, inteligenta,
ironia, umorul, darul de a vedea dincolo de lucruri, fantezia, bucuria
contemplatiei fac din el un taran neobisnuit, un observator si un
moralist. Exista si o alta fata a lui Moromete, in consens cu
trasaturile lui fundamentale, dar care il particularizeaza si mai mult
printre ceilalti tarani. Personajul este un disimulat, stapâneste arta
de a-si desincroniza in mod voit gândurile si vorbele, de a mima
gesturi si opinii false pentru a sonda partenerul de discutie si a se
distra pe seama prostiei, a ingâmfarii si a limbajului acestuia sau,
pur si simplu, pentru a se ascunde pe sine. Semnificativa e comedia
jucata in fata agentilor fiscali, care-i stricasera placuta lui
discutie de duminica. Intrând in curte, trece pe lânga cei doi agenti,
ca si când acestia nici n-ar exista, striga suparat la o Catrina
invizibila, aflata de fapt la biserica, si la un Paraschiv inexistent.
Dupa ce-i innebuneste bine prin aceasta manevra de ignorare, se
intoarce spre ei si le striga : "N-am !". Apoi se potoleste brusc si
cere o tigare, lasându-1 in pace pe agent sa taie chitanta. Dupa ce o
primeste in mâna, o rasuceste meticulos pe toate partile si o pune
incetisor pe prispa, tragând linistit din tigare:

" Hai, nea Ilie, hai, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles