Muntii Bihor si Vladeasa

Trimis la data: 2007-06-04 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Mariutza Dimensiune: 39kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cuprinşi între dealurile domoale ale Depresiunii Transilvaniei şi Cîmpia Tisei, Munţii Apuseni formează veriga ce încheie spre vest arcul Carpaţilor româneşti. Ocupând o suprafaţă de circa 20 000 kmp, ei apar ca o insulă muntoasă de formă aproape rotundă.
Niciunde în Carpaţii româneşti alcătuirea geologică nu se face mai resimţită în relief ca în Munţii Apuseni. Subsolul este un mozaic de formaţiuni geologice de toate tipurile şi de toate vîrstele. Aici se întîlnesc şisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, argile şi toată gama de roci eruptive de la granite şi riolite la andezite şi bazalte. Ca vârstă ele se întind de-a lungul întregii scări a timpului geologic, de la proterozoic la cuaternar.

Marea diversitate a peisajului, consecinţă a alcătuirii geologice, permite împărţirea Munţilor Apuseni în subunităţi caracteristice. O primă delimitare trebuie făcută în partea nordică a Munţilor Apuseni şi cea sudică. Limita între aceste două mari diviziuni o formează valea Arieşului, de la Turda până la Cîmpeni, apoi valea Arieşului Mic până la izvoare; de aici ea urmează valea Leuca până la vărsarea ei în Crişul Alb şi apoi pe aceasta, în continoare, până ajunge în Câmpia Tisei.

Munţii ce se întind începând de la sud de limita descrisă şi până în Mureş, grupaţi în general sub numele de Munţii Metaliferi, au un relief asemănător: culmi domoale, de mică altitudine, constituite din gresii şi şisturi argiloase sau din întinse revărsări de lave submarine. Linia culmilor este întreruptă de gheburi de calcare albe cu pereţi abrupţi şi creste zimţuite şi de cupole vulcanice, prin care pământul a revărsat până nu de mult lave incandescente. Acestea au adus, odată cu ele, preţioase minereuri de aur, argint, cupru şi alte metale. Dela ele vine dealtfel şi numele părţii centrale a munţilor din lungul Mureşului, cunoscută sub denumirea de Munţii Metaliferi. La vest de aceştia se găsesc Munţii Zărand, iar spre nord-est ei se continuă în Munţii Trascău.

Munţii de la nord de valea Arieşului, mai vechi şi mai înalţi, sunt constituiţi mai ales din şisturi cristaline, calcare şi roci eruptive. Aici se pot distinge două masive importante: Munţii Gilău la est şi Munţii Bihor la vest, limita dintre acestea urmând valea Albacului (afluent al Arieşului) şi valea Belişului (afluent al Someşului Cald).

Munţii Gilău, un vechi masiv de graniţe şi şisturi cristaline, ros de ape şi vânturi, prezintă la mare înălţime (1 600-1 800 m) platouri neânchipuit de netede. Versanţii sunt în schimb abrupţi, iar acolo unde mijesc calcarele cristaline apele au tăiat forme halucinante, ca cele din abruptul muntelui Scărişoara-Belioara.

Munţii Bihor au o alcătuire geologică mai complexă, predomină calcarele iar spre est formează corp muntos cu Munţii Gilău, deosebirea de alcătuire geologică îi diferenţiază net ca relief. Spre vest, aceaşi alcătuire ca a Munţilor Bihor o regăsim şi în cele două ramuri ce se desfac din aceştia, Munţii Codru-Moma şi Munţii Pădurea Craiului, de care însă sunt net separaţi prin depresiunea largă a Beiuşului. Partea nordică a munţilor Bihor o constituie Munţii Vlădeasa, individpalizaţi printr-o alcătuire geologică total diferită (roci eruptive).

Pentru a întregii tabloul menţionăm că cele două ramuri nordice ale Munţilor Apuseni, situate la nord de valea Crişului Repede, Muntele Şes (Plopişului) şi Munţii Meseş, cu culmi domoale şi puţin înalte, constituite din şisturi cristaline.

Privind schema generală a Munţilor Apuseni se constată imediat că Munţii Bihor ocupă o poziţie centrală formând de fapt nodul orografic din care se desfac radiar principalele ramuri muntoase ale Apusenilor. În acelaşi timp ei sunt şi un centru hidrografic, din care pornesc divergent principalele râuri ale Apusenilor: Arieşul, Someşul Cald şi Crişul Repede.

Limitele Munţilor Bihor şi Vlădeasa sunt date în general de forme pregnante. La nord valea Crişului Repede delimitează net Munţii Vlădeasa. La răsărit Depresiunea Huedin mărgineşte Munţii Vlădeasa, iar valea Belişului şi valea Albacului delimitează Munţii Bihor de Munţii Gilău. Spre sud Munţii Bihor se întind până la valea Arieşului Mic, iar spre apus, până în Depresiunea Beiuş. Spre nord-vest limita cu Munţii Pădurea Craiului este dată de valea Meziadului şi de cursul mediu şi inferior al văii Iadului.

CONSTITUŢIA GEOLOGICĂ

Obiectivele turistice ale Munţilor Bihor şi Vlădeasa sunt o consecinţă a constituţie geologice. Ca dovadă amintim doar abundenţa şi diversitatea fenomenelor carstice legate de prezenţa calcarelor sau imensa eroziune de la Groapa Ruginoasă formată în gresii suprapuse calcarelor care, dizolvate carstic, au subminat stiva de gresii de deasupra. Această strânsă legătură între obiectivele turistice şi alcătuirea subsolului ne obligăm să facem o incursiune mai largă in domeniul geologiei.

MUNŢII BIHOR

Din punct de vedere geologic în Munţii Bihor se disting două zone total diferite: Bihorul sudic şi Bihorul nordic.
Bihorul sudic, delimitat în nord de izvoarele Arieşului Mare, la est de valea Iarba Rea (afluent al Arieşului Mare) şi valea Drăghiţa (afluent al Arieşului Mic), la sud de izvoarele Arieşului Mic şi la vest de Depresiunea Beiuş, cuprinde Masivul Biharia. El are o structură geologică complicată prin faptul că aici apar suprapuneri anormale de strate.

Este vorba de aşa numitele pânze de acoperire, adică stive mari de strate care în timpul mişcărilor scoarţei sunt deplasate pe mari distanţe. După cum se ştie, prin procesul de sedimentare a stratelor ce alcătuiesc scoarţa, într-o stivă de depozite, stratele sunt din ce în ce mai noi de la partea inferioară spre cea superioară. La o structură cu „pânze” succesiunea este anormală căci pachetele de strate vechi sunt împinse peste stratele mai noi. Acesta este tocmai cazul din Masivul Biharia unde, dinspre sud spre nord, se poate urmării o succesiune: creasta Masivului Biharia este alcătuită din şisturi cristaline şi granite de vârstă precambriană. Ele acoperă un pachet de conglomerate metamorfozate de vârstă paleozoică medie. Cele din urmă pot fi uşor recunoscute după culoarea lor care este uneori verde, dar mai ales roşu-violaceu. Depozitele paleozoicului superior acoperă la rândul lor formaţiuni mai tinere de vârstă mezozoică care aparţin însă zonei nordice a Munţilor Bihor.

Bihorul nordic, reprezintă fundamentului întregului ansamblu structural, căci întreaga stivă de depozite ocupă locul în care au fost depuse, constituind ceea ce se numeşte autohtonul, spre deosebire de zona sudică unde, după cum am văzut, toate formaţiunile geologice sunt „alohtone”, în pânză, ocupând o poziţie secundară, fiind duse aici de mişcările scoarţei.

În Bihorul nordic predomină calcarele masive ce alternează cu pachetele mai subţiri de conglomerate, gresii şi şisturi violacee. În nord apar astfel conglomerate şi gresii; mai la sud se dispun calcare şi dolomite, apoi urmează, şi mai la sud, o a doua fâşie de gresii, şisturi şi, în sfârşit, o a doua fâşie de calcare. Toate acestea înclină de la nord spre sud, suprapunându-se ca ţiglele pe un acoperiş, stratele fiind, de la nord spre sud, din ce în ce mai noi.
Zona de izvoare a Someşului Cald reprezintă un larg graben în care formaţiunile geologice s-au prăbuşit pe falii paralele cursului Someşului. Depozitele mezozoice ce formează acest sector sunt reprezentate prin roci sedimentare foarte variate, în care predomină calcarele jurasice şi cretatice inferioare.
O excepţie la această structură obişnuită pentru Bihorul nordic o reprezintă zona de la vest de puternica fractură ce urmăreşte valea Galbenă, de la izvoare spre nord până dincolo de confluenţa cu Crişul Pietros, precum şi zona de la vest de creasta Masivului Vlădeasa. Cu milioane de ani în urmă această zonă vestică s-a prăbuşit pe falii largi de zeci de kilometri. Stivele de depozite încălecate anterior pe autohton (pânzele) au ocupat astfel o poziţie inferioară, fiind afectate mai puţin de eroziune; din acest motive ele se păstrează şi astăzi constituind masive ca Tătăroaia, Păltineţul, Dealul Munţilor, Măgura Ferice, Gâlvoiu şi Ţapu.

MUNŢII VLĂDEASA

După cum am văzut, zona sudică a Munţilor Bihor este constituită din roci paleozoice şi mai vechi, iar zona nordică, din roci mezozoice. Trecând şi mai la nord, în Munţii Vlădeasa, întâlnim roci şi mai noi, de vârstă mezozoică superioară sau chiar neozoică. Nu este vorba însă de roci sedimentare sau metamorfozate, ca în Bihor, ci de roci vulcanice. Aceste roci sunt rezultatul unor puternice erupţiuni care au dat naştere la curgeri de lave ce alternează cu strate de cenuşă şi cu blocuri smulse din fundament. Aria de răspândire a produselor vulcanice din Vlădeasa este foarte largă, ea acoperind aproape 500kmp.

Dintre rocile sedimentare de aici, reduse ca întindere, menţionăm gresiile şi conglomeratele cretacice superioare, în care s-au format cascadele de la Săritoarea Ieduţului şi Răchiţele.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles