Muntii Carpati

Trimis la data: 2003-12-22 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Marius badiu Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Carpatii reprezinta partea cea mai inalta a reliefului. Pozitia lor in mijlocul tarii arata rolul pe care-l indeplinesc in formarea unitatii pamantului romanesc. Muntii Carpati sunt munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriul Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 Km. La randul lor, Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare, in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor.

Carpatii reprezinta partea cea mai inalta a reliefului. Pozitia lor in mijlocul tarii arata rolul pe care-l indeplinesc in formarea unitatii pamantului romanesc. Muntii Carpati sunt munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriul Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in valea Timokului.

Lungimea totala a intregului lant este de 1600 Km. La randul lor, Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare, in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor.

Orogeneza:Dupa structura si timpul cand au aparut, Carpatii sunt o veriga a sistemului muntos alpino - carpato - himalayan. In erele mezozoic si neozoic in timpul unor repetate transgresiuni si regresiuni marine, geosinclinalul carpatic s-a umplut cu depozite sedimentare (argile, calcare, etc.). Depozitele din geosinclinalul carpatic au fost cutate si scoase de sub ape in timpul miscarilor alpine, incepand din cretacic si continuand pana in neogen si care s-au concretizat prin mai multe orogeneze: austrica in mezocretacic; laramica in cretacicul superior si stirica in miocen.

Ultimile miscari alpine au fost cele valahice in pliocen - cuaternar. Pe langa miscarile de inaltare, s-au produs si importante prabusiri tectonice. Astfel in cretacicul superior s-a format depresiunea Hateg si tot atunci si la inceputul paleogenului Depresiunea Transilvaniei. In a doua jumatate a perioadei neogene, pe marginea vestica a Carpatilor Orientali s-au produs eruptii vulcanice care au generat un important lant vulcanic. Acelasi fenomen s-a produs atunci si in Apuseni, dar s-au format vulcani izolati.

La sfarsitul neozoicului si inceputul cuaternarului s-au retras apele din depresiunile intramontane. Miscarile tectonice de la inceputul cuaternarului au inaltat anumite sectoare ale Carpatilor (indeosebi cel meridional) cu cca. 1000 m. In prima parte a cuaternarului (pleistocen) crestele cele mai inalte ale Carpatilor au fost acoperite cu ghetari, care au sculptat circuri, vai glaciare si creste. O data cu incalzirea climei, acum cca. 10000 de ani, in perioada postglaciara (holocen) ghetarii s-au topit, apele curgatoare au modelat vaile, terasele si luncile, definitivand actuala infatisare a Carpatilor.

Relief:Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de le sud (10 - 11oC) spre nord (8,5oC), dupa cum scade si in altitudine (6oC la 1000 m altitudine, 0oC la peste 2200 m). Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5oC la Bod (judetul Brasov), inregistrata la 5 ianuarie 1942, si 44,5oC la statia meteorologica Ion Sion (judetul Braila) la 10 august 1951. Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est si cresc cu altitudinea.

In tinuturile deluroase cad 600 - 800 mm/an, iar in muntii inalti peste 1200 mm/an. Solurile argiloiluviale numite argiluvisoluri (cenusii si brun-roscate) se intalnesc in regiuni depresionare si in muntii nu prea inalti, cambisolurile (soluri brune si brune acide) sunt favorizate de un climat racoros si umed. Mai sus, sub paduri de fag si rasinoase, apar solurile podzolice, sarace in humus. Etajarea aceasta se incheie cu solurile alpine brune acide de climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste alpina. Acestea, ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.


Carpatii OrientaliCarpatii Orientali se desfasoara pe cca. 3o latitudine si pe o suprafata de 34549km2. Pe latura vestica s-a format un lant de munti vulcanici, fenomen datorat evolutiei placii est-europene si microplacilor transilvana si panonica. uccesiv in cadrul Carpatilor Orientali, s-au format trei unitati longitudinale distincte din punct de vedere litologic, structural si tectonic: in centru unitatea cristalina, in est cea a flisului, iar in vest cea vulcanica.

Unitatea cristalina, care este si cea mai veche, formeaza un lant principal alcatuit din roci dure si avand o tectonica pronuntata: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei si Muntii Giurgeului. La sud de valea Trotusului, formatiunile cristaline apar numai in fundamentul extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali (Piatra Mare, Postavaru si Persani). Unitatea de flis s-a format in doua etape: cretacic superior - flisul intern - si paleogen - flisul extern.

Flisul este formatiunea cea mai extinsa in toti Carpatii, avand o latime ce ajunge de la 40 de Km in nord-est la 80 de Km in zona de la curbura. Conditiile climatice din miocen au dus la formarea complexului mediu de nivelare, cu altitudini foarte variate. Miscarile tectonice din faza austrica pana in faza diastrofismului moldavic au dus la compartimentari care au redus masivitatea Carpatilor Orientali. Denivelarile create au conditionat formarea unor piemonturi, resturile lor fiind evidentiate de conglomerate si panze de pietrisuri in depresiunile carpatice.

Cea de a treia latura, vulcanica, se contureaza incepand din neogen. Ciclurile vulcanice au dus la formarea lantului vulcanic: Oas, Gutai, Tibles, Caliman, Gurghiu, Harghita. Consolidarea lantului vulcanic a dus la izolare a unor depresiuni(Depresiunea Ciuc si Depresiunea Giurgeu). Inaltare a Carpatilor Orientali a dus la formarea unor "prispe inalte" la periferia muntilor, a depresiunilor intracarpatice si pe culoarele de vale(complexul Gornovita).

Bogatiile subsolului se diferentiaza in functie de unitati: unitatea cristalina este concretizata prin zacaminte de cupru, plumb, zincmineralizatii mangano-feroase, zacaminte de bariu, fier, sulfuri polimetalice; unitatea de flis prin carbonati de fier, materiale de constructii(calcare), carbune brun; unitatea vulcanica prin sulfuri polimetalice, zacaminte de aur, sulf si fier, izvoare cu apa termala. Clima Carpatilor Orientali se caracterizeaza prin precipitatii reduse de la nord la sud (datorita desfasurarii longitudinale).

Astfel, cele mai mari valori sunt inregistrate in nord - 1400mm/an. Temperatura medie anuala este de 2-6 oC(minima fiind de -29 oC - statia Iezer din Muntii Rodnei). In ceea ce priveste miscarile maselor de aer, importante sunt inversiunile de temperatura si, mai ales, fenomenul de foehn, intalnit la Curbura. Carpatii Orientali se disting printr-o mare extensiune a padurilor de molid si a padurilor de amestec(molid,

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles