Muntii Fagaras

Trimis la data: 2004-12-04 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 9075
Autor: Micha210 Dimensiune: 626kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Munţii Făgăraşului fac parte din lanţul Carpaţilor Meridionali. Ei se întind între Masivul Piatra Craiului şi Defileul Oltului de la Turnu Roşu până la Cozia pe o distanţă ceva mai mare de 70 km. În lăţime măsoară 40 km, acoperind o suprafaţă de aprox. 3000 km2.



0x08 graphic
0x08 graphic

Muntii Fagaras

Muntii Fagarasului fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei se
întind între Masivul Piatra Craiului si Defileul Oltului de la Turnu
Rosu pâna la Cozia pe o distanta ceva mai mare de 70 km. În latime
masoara 40 km, acoperind o suprafata de aprox. 3000 km2.

Asezare, Limite. La nord, Muntii Fagarasului sunt marginiti de
Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si cu numele de tara Fagarasului
sau tara Oltului. La vest, Valea Oltului constituie o demarcatie
foarte precisa între Muntii Fagarasului de o parte, si Muntii
Lotrului, respectiv Muntii Capatânii, de partea cealalta. Spre sud,
culmile masivului se continua cu Muscelele Argesului si Câmpulungului.
sirul depresiunilor Câmpulung, bradetu, Arefu, Jiblea concretizeaza
într-o anumita masura limita sudica. Limita estica a Muntilor
Fagarasului a fost si mai este înca subiect de discutie între
specialisti. Ea poate fi plasata într-o zona cuprinsa în dreptul Vaii
Dâmbovitei. Din punct de vedere turistic se poate considera ca linie
de demarcatie pârâul Tamasului, Bârsa Tamasului si Curmatura Foii,
aceasta fiind granita unde roca devine de alta natura (pe Tamas
sisturile cristaline sunt pe partea dreapta, calcarele Pietrei
Craiului pe malul opus). Limita de demarcatie cu Iezer - Papusa
(Fagarasul Sudic) este formata tot de Valea Dâmbovitei cu pârâul
Boarcasu si pârâul Oticu pâna la Râul Doamnei.

Geologie. Muntii Fagarasului sunt formati din roci metamorfice
provenite din rocile sedimentare si eruptive preexistente care au
suferit transformari, metamorfozându-se sub forma de sisturi
cristaline

Relieful. Muntii Fagarasului se prezinta sub forma unei creste
principale, o veritabila coloana vertebrala orientata pe directia
est-vest din care se desprind mai multe culmi laterale atât spre nord
cât si spre sud. Privita dinspre nord, creasta principala apare ca o
însiruire de vârfuri separate prin sei putin adânci. Între vârful
Lutele (2176 m) la est si Gavanul (Lacustele, 2135 m) la vest, pe o
lungime de 45 km, co o singura exceptie (Curmatura Zârnei) creasta se
mentine la o altitudine mai mare de 2100 de m.

Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai puternic în
partea umbrita (Nordica) a masivului, vaile cu orientare
septentrionala sunt în general scurte, accidentate, echidistante si se
ramifica putin. Culmile sudice, mai putine la numar sunt mai domoale
si mult mai întinse.

Muntii Fagarasului sunt cei mai înalti munti ai României. În cuprinsul
lor se afla opt din cele 14 vârfuri ale muntilor României care ating
altitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul
Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului (2510 m),
Vânatoarea lui Buteanu (2507 m), Hârtopu (2506 m), Dara (2500 m)

Relieful din zona înalta poarta amprenta glaciara. Aici se întânesc
circuri si vai glaciare, cu profil transversal în forma de U,
despartite prin custuri ascutite. În jumatatea inferioara vaile devin
înguste si adânci.

Reteaua Hidrografica. Apele din masivul Fagarasului sunt incluse în
doua mari bazine hidrografice: al Oltului si al Argesului. Oltul
dreneaza toate apele versantului nordic si apele Topologului de pe
versantul sudic. Restul pâraielor sudice sunt asociate bazinului
hidrografic al Argesului.

Lacurile. Lacurile glaciare ale Muntilor Fagarasului, desi nu au
dimensiunile celor din Retezat, ca frumusete pot sta alaturi de
acestea din urma. Cel mai întins este Bâlea(4,65 ha) urmat de Podragu,
Urlea, Capra... Cel mai adânc este Podragu (15,5 m). La cea mai mare
altitudine din Carpatii românesti este situat Lacul Mioarelor (2282 m)
aflat în caldarea glaciara Hârtopul Leaotei. În ultimele decenii au
aparut mai multe lacuri de baraj artificial. Cel mai mare este Vidraru
la intrarea în Cheile Argesului, urmat de Vasalatu, Vâlsan etc.

Monumente si relicve. Un exemplu concludent este cetatea Poienari ce
dateaza din vremea lui Vlad tepes si care troneaza acum mai jos de
barajul de pe lacul Vidraru asupra vaii Argesului. Construita la
vremea ei inaccesibil, pe o culme foarte abruta ce se înalta în lungul
vaii, înconjurata din trei parti de prapastii de cel putin 150 m,
pastreaza înca elemente din structura si organizarea sa. Privind prin
golurile zidurilor se înfatiseaza o priveliste minunata a Vaii
Argesului.

Toponimie. Referitor la toponimia diferitelor locuri din muntii
Fagaras am considerat interesanta si aplicabila nomenclatura pe care o
utilizeaza ciobanii, tinând seama ca acestia au fost primii care au
cutreierat aceste meleaguri. Aceasta nu intra în contradictie cu
nomenclatura geografica ci o prin completeaza. Pastorii considerau
prin notiunea de munte suprafata de pasunat ce o puteau folosi si de
obicei aceasta era reprezentata printr-o caldare glaciara sau coasta
unui picior de munte sau chiar doar o parte dintr-o caldare glaciara.
De aceea acelasi picior al unui munte privit dintr-un loc putea sa
aiba o denumire iar dintr-un altul o alta denumire. Relativ la
vârfuri, vârful care primea denumirea caldarii era cel ce parea cel
mai impunator si nu neaparat cel mai înalt. În general acestea însa nu
erau comune mai multor munti cazurile fiind rare astfel ca denumirile
geografice se potrivesc întocmai cu cele pastorale. Ca sa dau totusi
un exemplu, Vârful Moldoveanu este cel mai impunator dinspre muntele
(caldarea glaciara) Moldoveanu dar el poate fi denumit de asemenea
Vârful Vistea Mare dinspre valea Vistei (însa nu este cel mai
impunator, acela fiind Coltul Vistei Mari) sau vf. Galbena dinspre
muntele Galbena. Pe baza acestor consideratii în cele ce urmeaza munte
nu voi întelege neaparat forma de relief ci termenul mult mai general,
fara a intra în contradictie cu denumirile geografice.

0x08 graphic
Dupa cum se poate observa stâna este o prezenta obligatorie pe fiecare
vale a acestor munti. Prezenta unui numar asa de mare de stâni este
datorata suprafetelor mari de pasunat. Locul propice de amplasare al
unei stâni este la liziera padurii la aprox. 1600 m, deoarece printre
necesitatile unei astfel de " industrii de brânzeturi" sunt apa si
lemnele, precum si apropierea unei suprafete de pasunat. Nu lipsesc
însa si asa numitele bordeie ciobanesti aflate cu mult peste 2000 m
unde sunt tinute diversele turme care nu sunt crescute pentru lapte:
sterpe, miei, berbeci. Din laptele de oaie se prepara cas, telemea,
urda, brânza de burduf (care tine mult timp daca este pastrata într-un
loc racoros), jintita, etc.

Vârful Moldoveanu, cu toate ca este cel mai înalt nu este situat pe
creasta principala a masivului ci în lateral, pe piciorul ce coboara
din Coltul Vistei Mari la 30 min spre sud dincolo de o custura
accidentata. Cele doua vârfuri fiind atât de apropiate au aspectul,
din departare, al unui trapez.

Drumul standard pe care este parcurs masivul consta din urmarirea
crestei principale de la est catre vest sau viceversa. Aceasta
modalitate, în felul ei spectaculoasa, rateaza ocazia vizitarii vailor
si versantilor sudici (majoritatea cabanelor se afla pe vaile nordice)
si tot ce poate fi vazut în aceasta directie. De exemplu, exista mai
multe cai posibile de a ajunge pe vf. Moldoveanu dinspre sud, evitând
parcurgerea traseului de creasta. Unul dintre acestea este cel ce
porneste din Valea Argesului, de la coada lacului Vidraru si se
întinde pe Valea Buda si apoi pe muntele Moldoveanu pâna pe vârful
Moldoveanu. O alta metoda consta din a parcurge Valea Rea, una dintre
vaile sudice si adânci, parasind-o în dreptul stânii si urcând muntele
Galbena, intrând apoi pe Plaiul Mare pe care daca este urmat, ne
conduce de-a dreptul spre vârf. În cele din urma a patra posibilitate
este parcurgerea drumului oilor, de-a lungul Plaiului Mare, drum de
câteva zile, domol, care porneste din dreptul comunei bradetu si
ajunge pâna sub vârf.

Asezarea cabanelor predominant pe partea nordica a masivului se
datoreaza în primul rând faptului ca turismul în munti s-a dezvoltat
la început pe vremea Imperiului Austro-Ungar, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles