Muntii Garbova

Trimis la data: 2008-10-08 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Madalin004 Dimensiune: 31kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
"Muntii Garbova "
Munţii Baiului fac parte din Carpaţii de Curbură, fiind situaţi în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafaţă de circa 300 kmp, în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova şi Doftana. În imediata lor vecinătate trec importante artere de comunicaţie (pe Prahova, Doftana), se află mari centre urbane (Braşov, Ploieşti) şi regiuni dens populate (Subcarpaţii Prahovei), din care tot mai mulţi căutători de frumos şi înedit urcă îndeosebi vara şi toamna spre vârfurile şi culmile Baiului. Acest grup de munţi este încadrat de paralelele de 45031' şi 45017' latitudine nordică şi meridianele de 25032' şi 25047' longitudine estică. Cea mai mare parte a lor aparţîne judeţului Prahova; în extremitatea nordică, cateva culmi fac parte din judeţul Braşov.
"Muntii Garbova "

"Muntii Garbova "
Limitele faţă de unităţile de relief învecinate sunt în bună măsură clare, fiind date de văi largi, bazinete depresionare, diferenţe de nivel evidente, deosebiri în fizionomia culmilor etc. În vest, limita este dată de valea Prahovei; ea poate fi uşor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Fumica. Aceasta separă Munţii Baiului de Munţii Bucegi între localităţile Sinaia şi Buşteni.

"Muntii Garbova "
Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferenţială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi şi mamo-calcarele şi gresiile din Munţii Baiului. Versantul estic al Munţilor Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste şi bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară.

"Muntii Garbova "
De partea cealaltă a culoarului depresionar, în est, culmile Munţilor Baiului, aflate la 1 400-1600 m, se termînă către Prahova prin versanţi în trepte care dezvoltă o diferenţă de nivel de 300-500 m şi care în cea mai mare măsură sunt acoperiţi de păduri de foioase.

"Muntii Garbova "
În sud-vest, aval de Sinaia, Prahova străbate defileul de la Posada (circa 9 km), despărţînd Munţii Baiului (culmile vestice ale Gagului şi Doamnelor) de Muntele Gurguiatu. Defileul tăiat în mamo-calcare are versanţi abrupţi (diferenţă de nivel 300-400 m) şi bine împăduriţi.

Albia Prahovei este îngustă, ocuând de multe ori în întregime fundul defileului; panta gene-rală este mult mai mare, apar frecvent praguri impuse de structure geologică, pe care apele curg tumultuos. Un alt defileu l-a creat Prahova la nord de Buşteni, între oraşul Azuga şi confluenţa cu râul Cerbu. Aici, ea separă Munţii Baiului (culmile Sorica, Măru, Zamora) de Muntele Clăbucetul Baiului. Lungimea mult mai mică (1,5 km), diferenţa de nivel între podurile culmilor principale şi albia Prahovei (de numai 250 m), versanţii mult mai domoli şi panta redusă a profilului longitudinal îl fac mai puţin impresionant în raport cu cel de la Posada. Limita nordică a acestor munţi are un traseu sinuos. Într-o primă secţiune este data de valea Azugii de la confluenţa cu Prahova şi până aproape de obârşie.

Ea îi separă de culmile Clăbucetelor Predealului (Clăbucetul Taurului, Clăbucetul Azugii). Pe tot parcursul, Azuga are o vale largă, adincită cu 350-400 m faţă de Clăbucete (nord, nord-vest) şi 400-700 m în raport cu principalele vârfuri şi culmi ale Unghiei Mari, Rusului, Neamţului, Cazacului din Munţii Baiului. Ea separă unităţi diferite ca mălţime (1 300-1 500 m în primele; 1 500-1923 m în celelalte) şi fizionomie (munţi rotunjiţi, fragmentaţi de văi, dispuşi aproape radiar şi acoperiţi în cea mai mare măsură de pădure - în Clăbucete; culme înaltă la peste 1600 m, domînată de vârfuri piramidale, fragmentate spre vest de o reţea de văi, cu păşuni subalpîne extinse - în munţii Paltinu-Rusu).

Din şaua de la obârşia Azugii, limita faţa de munţii din bazinul Tărlungului (Clăbucetele Gîrcinului, muntele Sloeru-Mărcuşanu) ocoleşte pe la nord vârful Tigăi, pe la nord-est vârfurile Turcu şi Paltinu până în pasul Predeluş, menţinîndu-se într-un interval hipsometric de 1150-1400 m. Diferenţa de nivel de 1300-500 m, care apare în lungul acestui contact, deosebirile în înfăţişarea celor două unităţi de relief (culmi prelungi, nivelate la 1200-1400 m, cu păşuni pe poduri şi păduri pe versanţi în Clăbucete şi vârfuri cu aspect de cupole la 1650-1850 m, acoperite în întregime de păşuni în sud) impun traseul limitei.

În est, valea Doftanei între pasul Predeluş şi localitatea Trăisteni desparte Munţii Baiului de Munţii Grohotiş. La început, valea îngustă a Doftăniţei separă culmile împădurite şi orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamţu şi Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluş şi vf. Prişcu. La confluenţa Doftanei cu Muşiţa şi Valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferenţială, cu lunci şi terase largi, numit în lucrările geografice Valea Neagră.

În aval de aceasta, până la intrarea în localitatea Trăisteni, valea se îngustează, albia Doftanei este încadrată de culmi cu înălţimi de 1 000-1100 m, cu versanţi repezi, acoperiţi cu păduri de foioase. În sud, limita Munţilor Baiului poate fi trasată pe culoarul creat de adincirea celor două văi Florei, afluenţi ai Prahovei şi Doftanei. La nord de aceste văi se desfăşoară ultimele culmi ale Munţilor Baiului, cu înălţimi de 1400-1600 m, iar la sud un ansamblu de vârfuri şi culmi netezite la 1000-1100 m (Munceii Secăriei).

Contactul dintre ele se realizează prin versanţi cu pantă mare şi o diferenţă de nivel de 350-500 m. Întrucat o parte dintre traseele care urmăresc culmile din jumătatea de nord a Munţilor Baiului au ca puncte de plecare oraşele Predeal şi Azuga, ibunerarele străbătînd şi unele porţiuni din Clăbucetele Predealului, atat pe hartă cat si în text s-a depăşit spaţiul încadrat strict : între limitele menţionate, mergîndu-se în nord-vest pe Prahova până la Predeal, iar în nord până pe cumpăna de ape dintre Timiş, Prahova şi Azuga. În acest fel s-a realizat legătura între traseele din aceşti munţi şi cele prezentate în volumul ,,Munţii Piatra Mare" (colecţia ,,Munţii noştri").

Munţii dintre Prahova şi Doftana (în limitele amintite) sunt cunoscuţi în literatura geografică şi turistică prin două nume: Baiului şi Gîrbova. Prima denumire este justificată prin frecvenţa ei ca oronim (Baiul Mare, Baiul Mic, Băiuţu etc.) şi hidronim (pîraiele care îşi au obârşia sub aceste vârfuri), prin poziţia relativ centrală în cadrul regiunii a vârfurilor cu aceste nume, cat şi prin înălţimea lor de aproape 1 900 m. Cea de a doua denumire este legată de înfăţişarea ,,gîrbovită" a munţilor şi culmilor de la est de Prahova, care apare pregnantă drumeţului, mai ales atunci când priveşte de pe meterezele Bucegilor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles