Muzeul de istorie Neamt

Trimis la data: 2004-02-10 Materia: Diverse Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 1233
Autor: Alexandru nica Dimensiune: 156kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Avându-şi începuturile în anii care au urmat primului război mondial, când profesorul Mihai Stamatin a organizat în incinta Liceului "Petru Rareş" Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie Piatra-Neamţ este rezultatul activităţii laborioase şi pline de pasiune a mai multor generaţii de specialişti, în rândul cărora Constantin Mătasă ocupă locul principal. Intelectual cu multiple preocupări pe linie spirituală şi culturală, preotul Constantin Matasă a depistat numeroase staţiuni arheologice în judeţul Neamţ şi a întreprins numeroase sondaje de informare sau săpături sistematice pe baza cărora a înfiinţat în 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova.

-----Muzeul de Istorie Piatra-Neamţ-----

Este unitatea de bază a C.M.J. Neamţ. A fost înfiinţat în anul 1934 de către preotul Constantin Matasă şi deţine cea mai importantă colecţie arheologică aparţinând culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III î.H.). Alături de aceasta, în muzeu sunt prezentate civilizaţia traco-geto-dacică din zonă, locuirea medievală, aspecte ale istoriei locale din epocile modernă şi contemporană, activitatea muzeografică din judeţ ş.a.

Avându-şi începuturile în anii care au urmat primului război mondial, când profesorul Mihai Stamatin a organizat în incinta Liceului "Petru Rareş" Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie Piatra-Neamţ este rezultatul activităţii laborioase şi pline de pasiune a mai multor generaţii de specialişti, în rândul cărora Constantin Mătasă ocupă locul principal. Intelectual cu multiple preocupări pe linie spirituală şi culturală, preotul Constantin Matasă a depistat numeroase staţiuni arheologice în judeţul Neamţ şi a întreprins numeroase sondaje de informare sau săpături sistematice pe baza cărora a înfiinţat în 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova.
Beneficiind de bogăţia în vestigii a zonei şi de colaborarea unor distinşi specialişti din domeniul preistoriei, Constantin Matasă a creat o instituţie muzeală de prestigiu, deţinătoarea celei mai mari colecţii de artă neo-eneolitică din sud-estul Europei. Încă din timpul vieţii sale, o serie de aşezări cucuteniene (Frumuşica-Bodeşti, Izvoare, Calu) au devenit renumite, atât datorită descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice ale Europei vechi, cât şi a publicaţiilor arheologice care au fost întocmite cu contribuţia nemijlocită sau directă a omului de ştiinţă pietrean.
Prin colaboratorii săi externi şi prin angajarea şi formarea unor specialişti proprii, muzeul din Piatra-Neamţ şi-a adus o contribuţie substanţială la cunoaşterea culturii Cucuteni, dar şi la cercetarea altor epoci istorice.


Expoziţia permanentă prezintă evoluţia comunităţilor umane de pe aceste meleaguri începând cu paleoliticul superior şi până în epoca contemporană.
Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic, neoliticul timpuriu şi mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care aparţin aurignacianului (Ceahlău - "Cetăţuie", Bistricioara - "Lutărie"), gravetianului (Ceahlău - "Podiş", "Cetăţica" şi "Bofu Mic", Bistricioara - "Lutărie" şi Bicaz) şi swiderianului (Bicaz-Chei – "Bardos", Ceahlău - "Scaune" şi Piatra-Neamţ – "Poiana-Cireşului"). Pentru neoliticul timpuriu şi mijlociu (cultura Starcevo-Criş, culturile Ceramicii liniare şi Precucuteni) de remarcat sunt descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumăzeşti, Târpeşti, Traian-"Dealul Fântânilor" şi "Dealul-Viei", Izvoare, Ghigoieşti, Poduri ş.a.
Constituind continuarea pe o treaptă superioară a ultimei faze de evoluţie a culturii Precucuteni, la care s-au adăugat unele influenţe ale culturilor Petreşti şi Gumelniţa, Cultura Cucuteni reprezintă cea mai importanţă civilizaţie a Europei vechi.
Cu o dezvoltare ce durează aproximativ un mileniu (3600-2500 î.Hr.) cultura Cucuteni se remarcă în primul rând prin ceramica pictată cu motive în formă de spirală, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate înainte de ardere fiind albul, roşul şi negrul-ciocolatiu. Unele reprezentări antropomorfe pictate, deşi sunt schematizate, conferă ceramicii o valoare artistică incontestabilă. Caracteristicile spiritualităţii cucutenienilor sunt reliefate şi prin marele număr de statuete antropomorfe şi zoomorfe de lut ars sau ronde-bosse, despre care se poate afirma că aparţin sculpturii.
Cercetările au demonstrat că această cultură s-a născut într-o zonă relativ restrânsă din Subcarpaţii centrali ai Moldovei, care corespunde în cea mai mare parte cu actualul teritoriu al judeţului Neamţ. În sălile 2-8 ale muzeului sunt prezentate toate cele trei faze de evoluţie ale acestei culturi insistându-se asupra caracteristicilor descoperirilor de la Izvoare – Piatra-Neamţ, Bodeşti - "Frumuşica", Târpeşti, Calu, Răuceşti, Poduri, Traian - "Dealul Fântânilor", Ghelăieşti, Văleni – Piatra-Neamţ, Girov, Lunca, Podei ş.a.
Investigaţiile efectuate pe parcursul a peste şase decenii au permis, pe lângă constituirea celei mai bogate colecţii muzeale din toată aria ocupată odinioară de complexul Ariuşd-Cucuteni-Tripolie, acumularea unui bogat volum de informaţii pe baza cărora s-au adus clarificări în legătură cu succesiunea celor trei faze de evoluţie şi cronologia culturii.

Descoperirile culturii Cucuteni prezentate în vitrinele muzeului din Piatra-Neamţ sunt în deplină corelaţie cu situaţia din teren a judeţului Neamţ, fiind înregistrate până la această dată peste 150 de situri arheologice. Bogăţia vestigiilor din teren, patrimoniul de excepţie deţinut şi tradiţia investigaţiilor au impus crearea Centrului de Cercetare a Culturii Cucuteni.

Procesul de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (cca. 2500-2000 î.Hr.) este evidenţiat de descoperirile ce aparţin amforelor sferice (Piatra-Neamţ, Calu, Mastacăn, Şerbeşti, Oniceni ş.a.) şi culturilor Horodiştea-Erbiceni (îndeosebi Izvoare şi Târpeşti), iar prima parte a epocii bronzului de vestigiile care sunt atribuite culturii Costişa (sala 9).
Perioada mijlocie ale epocii bronzului (aprox. sec. XVII-XV î.Hr.) este reprezentată prin culturile Costişa (Lunca, Borleşti, Poduri) şi Monteoru, fiind evidenţiate pe teritoriul judeţului Neamţ îndeosebi prin situl de la Costişa, ce se află aproximativ la 30 km sud de Piatra-Neamţ.
La fel de importante sunt vestigiile de la Lunca, Siliştea şi Borleşti.

În perioada târzie a epocii bronzului, teritoriul judeţului Neamţ a fost ocupat de comunităţi ale culturii Noua (cca. 1300-1100 î.Hr.). Pătrunse dinspre est triburile de păstori ale culturii Noua au produs o regrupare demografică şi o restructurare teritorială, modificând baza economică. Dintre cele peste 90 de aşezări şi necropole din care au fost evidenţiate vestigii ale culturii Noua remarcăm siturile de la Ciritei, Doina, Săbăoani, Târpeşti, Davideni, Oglinzi, Răuceşti ş.a. de unde provin materialele expoziţionale din sala 10.
Grupul Corlăteni, care este atribuit Hallstatt-ului tracic, este evidenţiat prin materiale ceramice şi piese de metal descoperite la Târpeşti, Dulceşti, Rădeni ş.a. Pentru hallstatt-ul final şi prima etapă a La-Tene-ului descoperirile de la Lunca şi Vlădiceni documentează că aria de difuziune a aspectului cultural Canlia a inclus în secolele V-III î.Hr. şi zona subcarpatică a Moldovei.
Pentru secolele III-II î.Hr. de o deosebită importanţă sunt descoperirile de la Davideni, Târpeşti, Ghelăieşti şi Ţibucani, care atestă prezenţa bastarnilor (sala 11). Referindu-ne la epoca clasică de dezvoltare a civilizaţiei geto-dacice menţionăm că muzeul din Piatra-Neamţ a adus o contribuţie deosebită la cercetarea staţiunilor de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu. Pe seama mărturiilor arheologice descoperite în aceste situri şi a datelor înscrise de geograful Ptolemeu în cunoscuta sa carte "Geografia" se identifică actualul municipiu Piatra-Neamţ, cu antica Petrodava.

Petrodava, ca şi celelalte aşezări contemporane de la răsărit de Carpaţi a fost abandonată la puţin timp după încheierea războaielor daco-romane şi constituirea provinciei Dacia, dar aceasta nu a însemnat sfârşitul civilizaţiei dacice în zonă. Acest lucru este documentat de descoperirile care aparţin civilizaţiei dacilor liberi (secolele II-III d.Hr.), aşa cum sunt cele de la Piatra-Neamţ - "Lutărie" şi Dărmăneşti, Homiceni, Vlădiceni Moldoveni, Văleni-Boteşti, Săbăoani ş.a. (sălile 14-15).
În secolul al IV-lea d.Hr. evidenţierea culturii carpice este urmărită în strânsă legătură cu doi factori de maximă importanţă: pe de o parte accentuarea procesului de romanizare şi de integrare în contextul daco-roman predominant la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, prezenţa aşezărilor culturii Sântana de Mureş (vezi descoperirile de la Izvoare, Doina, Urecheni, Borşeni, Girov etc.).
Segmentul istoric prins între secolele V-VII d.Hr., cunoscut în literatura de specialitate sub numele de perioada formării poporului român este reprezentat de aşezările Mănoaia, Costişa, Izvoare-Bahna, Târpeşti, Săbăoani, Borşeni şi mai ales Davideni, ultima fiind cea mai mare dintre comunităţile săteşti documentate în spaţiul est carpatic.
Pentru secolele VIII-IX deosebit de importante sunt aşezările de la Brăşăuţi, Borniş, Izvoare-Bahna şi Poiana Dulceşti care aparţin unui orizont ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles