Nationalism si socialism

Trimis la data: 2008-05-10 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 2
Autor: Florina Dimensiune: 26kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Nationalismul este vazut cel mai adesea ca o ideologie (ori un comportament politic) care pune in prim plan constiinta nationala, identitatea etnica sau lingvistica. Termenii de natiune si nationalism apar in secolul al XVII-lea ca expresie a cresterii constiintei de identitate comuna a oamenilor de pe un anumit teritoriu. Desigur, acesta a fost un proces extrem de lung care, intr-un fel, nu s-a incheiat nici astazi. Supusii diferitelor state au inceput sa remarce diferentele culturale si lingvistice dintre ei.

In aceastaa viziune, natiunea devine subiectul statului iar cetatenii doar obiectele acestuia, el putand sa dispuna oricand si oricat de ei in numele interesului national. Conform acestei perspective, libertatea si morala individuala nu pot fi atinse decat in interiorul natiunii si in termenii credintelor si valorilor nationale.

Au existat doua tipuri de nationalism in Europa secolului al XIX-lea:
Dorinta popoarelor ca subiect de independenta: acesta a condus la o serie de lupte nationale pentru independenta intre popoarele din Balcani. Alte puterii au intervenit si au provocat o mare instabilitate.
Dorinta de natiuni independente pentru dominanta si prestigiu: in ceea ce puterile incercau sa domine reciproc in Europa, rivalitatile lor puteau fi considerate drept una dintre cauzele primului razboi mondial.

Perioada anilor 1907-1919 devine teatrul celei de-a treia etape a nationalismului, dupa inflorirea revolutionara asociata triumfului ideii de suveranitate populara de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, si apoi dupa transformarea acesteia in patriotismul de stat ce a survenit spre 1850, in cadrul procesului de consolidare a marilor nationalitati.

Insa aceasta a treia etapa difera profund de cele precedente. In mod vizibil, nationalismul nu se mai supune de aceasta data unei ordini politice primordiale vizand, in primul caz, sa circumscrie o noua legitimitate a puterii asociate exercitiului de cetatenie in cadrul unei natiuni date, ca intre anii 1790 si 1830 si, in cel de-al doilea caz, sa produca o ideologie etatizata, ca in decursul perioadei scurse intre 1860 si 1914.

De data aceasta, intre 1917-1919, logica ce reabiliteaza dreptul nerecunoscut de peste 50 de ani al micilor nationalitati de-a se constitui in spatii suverane apare, dimpotriva, drept accesorie si improvizata in ciuda potentialului sau distructiv. Anthony Smith, unul dintre reprezentanti nationalismului, a enumerat cinci componente ale nationalismului:

Procesul de formare si de mentinere a Statelor-Natiuni;
Constiinta apartenentei la o natiune;
Expresiile simbolice ale natiunii si rolul acesteia;
Miscarile sociale si politice ce urmaresc sa implineasca vointa atribuita natiunii.

Nationalismul si functia istoriei
Statul-natiune este de acum incolo o prezenta ineluctabila ca forta ce se impune destinelor individuale si colective. Totusi, aceasta prezenta se manifesta mai precis in transformarile suferite de istorie ca disciplina. Ea renunta la ceea ce a facut deja Montesquieu sau Ferguson, adica la afacerile dinastice si politice; ea incepe sa examineze maeticulos societatile, evolutia institutiilor, a modurilor de viata, miscarile de populatii care isi marcheaza devenirea; ea se deschide pe "termen lung".

In Franta, lucrarile lui Augustin Thierry, Recits des temps merovingiens (1835-1840) si Essai... sur le Tiers Etat (1850-1851), se straduiesc, prin studierea trecutului societatii din Franta, sa inteleaga enigma Revolutiei si statutul contemporan al "luptei de clasa"; in acelasi timp, Leopold von Ranke incearca sa descopere, prin intermediul unui studiu erudit, radacinile insesi ale realitatii germane in Histoire de L'Allemagne au temps de la Redforme (1830-1847). Totul se petrece de parca statul-natiune, cauta sa-si regaseasca trecutul mai apropiat sau mai indepartat, restaurat prin metode critice ce garanteaza o cunoastere obiectiva.

In aceasta privinta, opera lui Jules Michelet este exemplara. Monumentala sa Istorie a Frantei si Istoria Revolutiei Franceze (1847-1853), vizeaza retrairea in prezent a complexitatii trecutului. Pentru Michelet, Revolutia franceza a deschis o lume noua, a carei emblema este Franta.

Natiunea franceza deschide calea emanciparii universale, in timp ce fraternitatea patriotica realizeaza sarbatoarea omenirii. Michelet nu inpartaseste detrimentul celui de al 1793 si nici critica socialista fata de anul 1789 facuta in numele anului 1793. Indiferent de "circumstante", Revolutia pastreaza o semnificatie unica, ea reprezentand ruptura cu trecutul si baza destinului istoric al Frantei.

Lucrarea istoricului Edgar Quinet (1803-1875), La Revolution, este purtatoarea unei interpretari diferite. Originalitatea lui Quinet consta tocmai in aceasta severitate radicala a judecatilor sale: refuzand "circumstantele atenuante" si inlocuindu-le cu reintoarcerea monarhiei absolute si clericale, "perioada aparent cea mai revolutionara devine sub pana sa cea mai categoric reactionara".De acum, istoria a devenit o problema a natiunii, si istoricitatea una din dimensiunile constiintei colective.

Nationalismul in Germania
Germania a fost unita in 1871, ca urmare a razboiului franco-prusac, iar ea a devenit rapid una dintre cele mai puternice puteri economice si militare in Europa. Din 1871 - 1890, Germania a dorit sa pastreze hegemonia ei in Europa, prin formarea unei serii de aliante pasnice cu alte puteri. Dupa 1890, Germania a fost mai agresiva. Ea a vrut sa-si imprastie influenta in fiecare parte a lumii.

Politica externa germana, in acesti ani a fost cel mai bine exprimata de termenul de "Weltpolitik" (World Politics), deoarece ambitiile germane au fost extinse in multe parti ale globului, Germania a intrat in conflicte grave cu toate celelalte puteri importante din Europa (cu exceptia Austro-Ungaria) 1890 - 1914.

Nationalismul in Italia
Italia a fost unificata in 1870. Ea a fost abia suficient de puternica pentru a fi considerata ca o mare putere. Sistemul ei parlamentar a fost corupt si ineficient. Progresele ei industriale au fost putine si s-au obtinut lent, dar Italia a avut ambitii teritoriale mari si a dorit Tunis si Tripoli, in nordul Africii iar acest lucru a adus-o in conflictele cu Franta, Tunisia a fost adiacent o colonie franceza, Algeria, a fost mult timp considerata de Franta, ca o sfera de influenta franceza. Italia, de asemenea, a vrut Italia Irredenta - Trieste, Trentio si Tirol. Desi majoritatea oamenilor din aceste locuri au fost italienii, au fost tinute sub dualismul statului. Astfel, Italia a intrat in conflicte grave cu Austro-Ungaria.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles