Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

Trimis la data: 2009-12-09 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 40 Nota: / 10 Downloads: 921
Autor: Rrana Dimensiune: 43kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Nulitatea absoluta si nulitatea relativa
Notiunea nulitatii actului juridic civil
In legislatia noastra civila nu exista o definitie a nulitatii actului juridic. In aceasta situatie, in literatura de specialitate s-au formulat mai multe definitii ale nulitatii actului juridic civil. Nulitatea ar putea fi definita ca fiind acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila. In esenta, deci, nulitatea este sanctiunea care intervine in cazul in care nu se respecta, la incheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.

Referat despre Nulitatea absoluta si nulitatea relativa
2. Sediul materiei
De lege lata, nu exista o reglementare compacta a nulitatii actului juridic civil. Normele care alcatuiesc aceasta insitutie se gasesc raspandite in tot Codul Civil – art. 5, art 790 alin1, art. 803, art 822-823, art. 839, art. 886, art. 953, art. 961, art. 965-966, art. 1008, art. 1010, art. 1067, art. 1157, art. 1167-1168, art. 1190, art. 1308-1309, art. 1211, art. 1689, alin. 2, art. 1712-1716, art. 1774-1776, art. 1900 precum si in alte izvoare de drept civil, precum: Decretul 31/1954 (art. 20 si 34), Codul familiei (art. 129 alin. 3, art. 133 alin. 4 si art. 105 alin. 3 coroborat cu art. 129 alin. 3 si art. 133 alin. 4); Legea nr. 16/1994 (art. 22 alin. 3 si art. 24 alin. 1); Legea nr. 112/1995 (art. 11); Legea nr. 8/1996 (art. 41 alin. 1 si 2, art. 51 alin. 2); O.G. nr. 68/1994 (art. 29 alin. 2); Legea nr. 54/1998 (art. 12 alin. 2); Legea nr. 10/2001 (art. 17, 46 alin. 2, 3, 4, 5) etc.

3. Functiile nulitatii
Nulitatea actului juridic civil poate realize urmatoarele functii:
- functia preventiva, care consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de valabilitate: stiind ca un act incheiat cu incalcarea legii privind valabilitatea sa va fi lipsit de efecte, subiectele de drept civil sunt descurajate si indemnate sa respecte legea civila;

- functia sanctionatorie: daca prima functie nu si-a dovedit eficienta, intra in actiune aceasta a doua functie, care inseamna tocmai inlaturarea efectelor contrite legii;

- functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii, in domeniul actelor juridice civile; prin realizarea celor doua functii de mai sus, se asigura respectarea normelor de drept civil care reglementeaza conditiile de valabilitate a actului juridic civil. Totodata, nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri .

4. Conceptia despre nulitate
In decursul timpului, conceptia despre nulitatea actului juridic civil a cunoscut o anumita evolutie. Intr-un trecut mai indepartat, conceptia asupra nulitatii era sintetizata in regula: quod nullum est, nullum producit effectum, adica un act lovit de nulitate nu poate produce nici un efect. In aceasta conceptie, nulitatea era, in principiu, totala si iremediabila. In doctrina ulterioara, acestei conceptii i s-a spus ca este a actului-organism, in sensul ca nulitatea actului juridic civil era asemanata cu boala organismului uman.

Mai tarziu, tinandu-se seama de faptul ca nulitatea, ca sanctiune actului juridic nu este decat mijlocul juridic prin care se restabileste legalitatea incalcata la incheierea actului juridic, s-a formulat teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii, astfel ca trebuie inlaturate numai acele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actlui mentinandu-se. In aceasta conceptie, prin urmare, nulitatea este, in principiu, partiala si remediabila. In literatura de specialitate din tara noastra acestei conceptii i s-a spus chiar ca este “noua conceptie a dreptului civil despre nulitatea actului juridic” fundamentandu-se pe argumente de text (art. 1008 Cod Civil), de cazuistica (solutii ale practicii judiciare) si de drept comparat .

De retinut ca problema conceptiei despre nulitatea actului juridic civil este de actualitate si dupa Revolutia romana din decembrie 1989; mai precis, problema s-a pus in termenii urmatori: pot fi socotite valabile actele juridice incheiate anterior lui decembrie 1989, care potrivit Legilor nr. 54/1974 si nr. 59/1974 (art. 44-45) – abrogate in decembrie 1989 – erau lovite de nulitate absoluta? Au fost oare “validate” asemenea acte prin abrogarea normelor care instituiau cauzele lor de nulitate?

Semnalam faptul ca, in doctrina problema a primit deja doua rezolvari, diametral opuse. Intr-o teza – intemeiata pe conceptia caracterului remediabil al nulitatii – se considera ca asemenea acte au devenit valabile, ele nemaicontravenind scopului legii, care interzicea anumite acte juridice civile, adica, in raport cu noile reglementari aplicabile circulatiei imobilelor, prin acte juridice civile, asemenea acte din trecut apar ca valabile . In cealalta opinie, dimpotriva, se considera ca teza validarii unor asemenea acte nu poate fi primita intrucat se opune principiului neretroactivitatii legii, statornicit de art. 1, C. Civil . Relevam ca, in practica Curtii Supreme de Justitie a Romaniei, problema amintita s-a pus in solutionarea cauzei, ea fiind rezolvata in sensul validarii actului prin abrogarea legii care instituia cauza de nulitate, actul nemaifiind in contradictie cu finalitatea noilor reglementari in materie de instrainare a imobilelor.

Se observa ca problema ridicata nu se refera, in realitate numai la fostele reglementari din Legile nr. 58 si nr. 59/1974, ci si la altele, asemanatoare, cum ar fi cea din Decretul nr. 189/1977. Asadar, ar trebui distinse doua aspecte:
1) cel al legii in raport cu care se apreciaza existenta cauzei de nulitate; acest aspect este rezolvat de regula tempus regit actum; cauza de nulitate este aratata de legea in vigoare in momentul incheierii actului juridic civil;

2) cel al anularii actului, adica al producerii efectelor nulitatii; acest aspect trebuie rezolvat tot potrivit regulii tempus regit actum, adica se aplica legea din momentul anularii efective, care, in ipoteza pe care o avem in vedere, este legea noua, in raport cu care actul apare ca valabil. Solutia nevalidarii actului intemeiata pe principiul neretroactivitatii legii civile noi, se izbeste, in cazul de fata, de principiul neretroactivitatii efectelor nulitatii? (Actul e desfiintat ex tunc).

Ce inseamna, practice, aceasta? Credem ca s-ar ajunge la ultraactivitatea legii vechi – si, deci, la inlaturarea principiului aplicarii immediate a legii civile noi. Cand se abroga o lege, ea este inlaturata cu tot cortegiul sau de consecinte, appreciate ca negative pentru societate, de catre noua lege. Altfel, abrogarea ar fi pur formala de vreme ce s-ar aplica – in jurisprudenta – o lege abrogata expres.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles