O incursiune metafizica in lumea sufletului

Trimis la data: 2006-03-04 Materia: Filosofie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Gea_ninutza Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Dacă ar fi să definim sufletul, am spune că este un principiu de viaţă, un sediu al ideilor şi sentimentelor, “un infinit pe care toţi zeii l-au părăsit “, sigur poate definiţiile nu satisfac, dar aceste două sensuri se disting începând din Antichitatea ebraică, unde sufletul este organic şi gânditor, şi romană, unde cele două forme ale sufletului sunt denumite animus şi anima. Reducerea celui de al doilea sens la primul este proprie vitalismului, iar reducerea primului la cel de al doilea caracterizează spiritualismul. Problema uniunii sufletului şi corpului a fost tratată de către René Descartes, iar în ceea ce priveste problema imortalităţii sufletului o vom

Platon extrage dovezile nemuririi din tripla relaţie pe care o stabileste sufletul: ca principiu al gândirii, cu adevărul, ca principiu al mişcării, cu viaţa şi ca principiu al virtuţii, cu binele, acestea fiind cele trei idei fundamentale ale platonismului.

În raţiunea sa, sufletul ca principiu al gândirii, este nemuritor. Esenţa pură a sufletului este raţiunea, adică esenţa pură a obiectelor, care se defineşte ca fiind Ideea. Adevărata cunoaştere presupune identitatea inteligenţei cu inteligibilul, este gândirea în sine gândind lucrurile în sine, şi prin aceasta gândindu-se pe ea însăşi.

Acesta este idealul ştiinţei, însă nu poate fi realizat decât într-un mod imperfect deoarece atâta vreme cât raţiunea omului este legată de trup, aceasta nu va putea niciodată să intre într-o uniune deplină cu raţiunea lui Dumnezeu. Din acest motiv, adevăratul filosof învaţă să moară, în faţa morţii nefiind înspăimântat, întrucât aceasta este începutul adevăratei vieţi.

Ca principiu al miscării, sufletul este nemuritor in activitatea sa. Prezenţa neîncetată a sufletului se arată tocmai prin efectul său neîncetat, mişcarea, deoarece sufletul conferă existenţă lucrurilor prin mişcarea pe care o imprimă acestora.

Ca principiu al virtuţii, sufletul este nemuritor in sensibilitatea sa. Acesta trebuie să fie pedepsit sau răsplătit dupa valoarea lui, justiţia omenească nefiind capabilă să desăvârşească legea ispaşirii, pentru care este nevoie de sufletul divin, singurul capabil să pronunţe condamnarea sau izbăvirea printr-un decret infailibil.
Pentru Platon, sufletul este nemuritor şi transmigrează în mai multe corpuri, Principiul său fiind numeric comparativ cu cel al corpului, care este geometric.

„Pornind de la centru, sufletul cuprinde corpul din toate părţile în cerc; este compus din elemente şi, fiind împărţit în intervale armonioase, formează două cercuri legate între ele, dintre care cel interior, fiind împărţit în şase părţi, formează totalul celor şapte cercuri. Acest cerc interior se mişcă în diagonală spre stânga, iar celălalt, înclinat faţă de primul, spre dreapta.

Din această cauză, acest ultim cerc stăpâneşte toate, fiind unic, pe când cercul interior este divizat; cel dintâi este cercul identităţii; al doilea cercul alterităţii. Platon înţelege prin mişcarea sufletului mişcarea universului împreună cu mişcările de revoluţie ale planetelor.” Prin urmare sufletul se împarte în 3 părţi: una raţională, care este cauză a deliberării, a reflecţiei, a înţelegerii şi a tuturor lucrurilor de acest fel; o parte senzuală, care este cauza poftei de a mânca, a satisfacţiei sexuale şi a tuturor lucrurilor de acest fel, şi o parte pasională, care este cauză a curajului şi plăcerii; precum şi a durerii şi a supărării.

În abordarea mistică a problemei sufletului precum şi a locului său în lumea materială, Platon preia ideea lui Pitagora, ambii influenţaţi de doctrine orientale şi de „religii misterice”, care susţineau dualitatea suflet-trup, conform căreia sufletul sau mintea (psyché) ar fi o entitate distinctă şi separabilă de trup. Astfel, Platon, trece de la adevărul logic că viaţa şi moartea sunt incompatibile, la concluzia materială nevalidă coform căreia sufletul, ca principiu al vieţii este nemuritor, această idee fiind prezentată în dialogul „Phaidon”.

Acest dialog intitulat şi „Despre suflet” ne transmite o serie de idei.O primă idee ar fi aceea că a învăţa înseamnă a-ţi reaminti, pe baza acesteia întemeindu-se argumentul supravieţuirii şi antevieţuirii sufletului. Această idee, a reminescenţei, afirmă faptul că ceea ce sufletul îşi reaminteşte acum, a fost învăţat într-o altă viaţă. Cea de a doua idee va fi aceea conform căreia sufletul rezistă, contestă, controlează şi comandă trupului .

Dacă în viaţa de apoi, sufletul este şi rămâne împletit cu trupul, în viaţa de dincolo dovedeşte aceeaşi solidaritate cu anumite forme de corporalitate, esenţial fiind ca în viaţa de aici separarea acestuia să se facă în vederea a ceva: a vieţii intelective, a înţelepciunii luminate de gând, phronesis . În mod obişnuit considerăm că trupul, se stinge, şi se pare că odată cu el se stinge şi sufletul. Socrate, însă este de parere că separaţia totală, care nu este altceva decât moartea, nu duce şi la destrămarea sufletului.

Argumentarea lui Socrate, nu începe direct cu invocarea sufletului care este veşnic viu, ci cu a vieţii şi a contrariului acesteia, moartea. Însă, contrariile sunt „solidare”, ceea ce ar însemna că acolo unde există viaţă, cu necesitate există şi moarte, precum şi faptul că viaţa se află într-o continuă refacere din moarte, fiindcă însăşi viaţa determină moartea, adică nefiinţa este ceea ce a fiinţat, iar reînfiinţarea are loc din ceea ce căzuse în nefiinţare.

Sufletul nu trece în non-suflet, ci sufletul celor vii trece în sufletul celor morţi, din care ele renasc: „...este tot atât de sigur că viii provin din cei morţi cât este de sigur că morţii provin din cei vii. Şi dacă e aşa, atunci avem un semn neîndoielnic că nu greşeam spunând că sufletele morţilor există undeva, într-un loc unde ei renasc.” Sufletele nu au contrariu decât aparent, ele sunt fiinţa lumii, a oamenilor cel puţin, iar fiinţa nu poate avea contrariu. Astfel, Platon, nu spune că sufletul se naşte din moarte, ci că sufletele celor vii, se nasc din sufletele celor morţi. Având în vedere durabilitatea sufletului precum şi persistenţa sufletului atât prin cunoştinţele individuale cât şi dincolo de acestea, se poate spune că sufletul celor vii nu este doar o simplă naştere, ci o permanentă renaştere: „...dacă sufletul există înainte de naştere şi dacă intrarea lui în viaţă, naşterea lui, nu poate avea în chip necesar, altă origine decât moartea şi starea de moarte, nu tot în chip necesar trebuie el să existe şi după moarte de vreme ce urmează să se nască din nou?”

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles