O scrisoare pierduta - comentariu

Trimis la data: 2005-03-10 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Darius Dobre Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Capodopera dramatugiei lui Caragiale este O scrisoare pierduta (1884) si îsi pastreaza o regretabila actualitate. Ar fi minunat sa nu-l mai întelegem pe Caragiale, pentru ca ar însemna ca Farfuridi, Catavencu, Tipatescu, Dandanache nu mai exista. Caragiale critica în acesata comedie farsa alegerilor din trecut. Continutul piesei este înca mult mai bogat vizând moravurile politice si ale vietii de familie din epoca respectiva.

O scrisoare pierduta

de I.L.Caragiale

Capodopera dramatugiei lui Caragiale este O scrisoare pierduta (1884)
si îsi pastreaza o regretabila actualitate. Ar fi minunat sa nu-l mai
întelegem pe Caragiale, pentru ca ar însemna ca Farfuridi, Catavencu,
Tipatescu, Dandanache nu mai exista. Caragiale critica în acesata
comedie farsa alegerilor din trecut. Continutul piesei este înca mult
mai bogat vizând moravurile politice si ale vietii de familie din
epoca respectiva.

Cadrul temporal

Nu întâmplator Caragiale plaseaza actiunea în timpul alegerilor,
pentru ca în lupta pentru putere cade orice masca si omul se arata asa
cum este în realitate, în stare de orice pentru a obtine puterea. Din
aceasta perspectiva lupta electorala nu este o lupta de principii, ci
de interese personale. Suntem în anul de gratie 1883.

Cadrul spatial

Actiunea piesei se petrece într-un oras de provincie, capitala unei
judeti de munte. Intentionat autorul nu precizeaza numele localitatii,
sugerând astfel ca farsa alegerilor este acelasi peste tot.

Titlul piesei

Forma articulata cu articol nehotarât sugereaza ca este vorba doar de
unul din multele texte particulare, folosite ca mijloc de santaj în
lupta politica.

Intriga piesei este declansata de pierderea unui scrisori
compromitatoare, trimisa de Tipatescu, prefectul judetului, lui Zoe,
sotia lui Trahanache. Plimbarea scrisorii de la un personaj la celalat
lumineaza caractere, psihologii. Ea îi da putere celui care o are în
stapânire, si produce spaima celui care o pierde. Lupta politica
pentru desemnarea unui candidat se da între Farfuridi sprijinit de
Trahanache si Brânzovenescu, si Nae Catavencu.

Gasind scrisoarea compromitatoare Catavencu o foloseste ca mijloc de
santaj în lupta politica, daca nu va fi sprijinit de Trahanache si
Tipatescu, va publica scrisoarea în gazeta pe care o conduce -
Racnetul Carpatilor.

Cei doi santajati recurg si ei la amenintari si cel din urma ajung la
santajul cu o polita falsificata de Catavencu. Când lupta dintre cei
doi atinge punctul culminant, apare candidatul de la centru, Agamita
Dandanache, despre care autorul preciza: mai prost ca Farfuridii, si
mai canalie decât Catavencu.

Repetarea procedeului -Dandanache câstiga tot prin santajul cu o
scrisoare pierduta- sugereaza ca în lupta politica a vremii santajului
cu un text particular era un mijloc frecvent folosit.

Problematica piesei se poate reduce la doua cuvinte: politica si
amorul. Este însa mai complexa. În primul rând Caragiale critica farsa
alegerilor din trecut, dezvoluind o trista realitate: pierderea unei
scrisori copromitatoare hotareste viata politica unui orasel.

Dramaturgul surprinde mijloacele necinstite, folosite în lupta
politica, coruptia si demagogia politicienilor. În acelasi timp pune
în evidenta incultura, prostia unor politicieni din vremea sa.

Aceste trasaturi negative dovedite în lupta politica caracterizeaza si
viata intima de familie. Inmoralitatea, coruptia definesc deopotriva
viata politica si viata de familie.

Concluzia piesei este amara. În lupta politica nu reseste cel mai bun,
ci cel mai priceput, mai abil în lupta pentru putere.

Satira este cuprinzatoare si necrutatoare. Personajele sunt definite
comlex, prin fapte, nume, libaj. Aceste personaje prind viata datorita
pretioaselor indicatii scenice ale autorului. Caragiale îsi pune
personajele sa vorbeasca, sa tine discursuri din care practic se
autodesfiinteaza, demonstrându-si prostia, inclutura, demagogia.
Personajele îmbina trasaturi general valabile cu trasaturi
particulare, individuale. Astfel Catavencu este demagogul latrans. Zoe
este sotia infidenta, amanta. Tipatescu este junele prim (amantul).
Dandanache este prostul vanitos.

Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezi locale, candidatul
grupului, tânar inteligent si independent. Este directorul ziarului
Racnetul Carpatilor, stapânit de o dorinta profunda de parvenire
politica. Etse tipul politicianului demagog, corupt, în strare de
orice pentru a-si atinge scopul. Deviza sa este scopul scuza
mijloacele, a spus nemuritorul Gambetta. Pentru a câstiga lupta
politica Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. Atâta vreme cât
are scrisoarea este orgolios, agresiv, inflexibil. Dupa ce pierde
scrisoarea devine umil, lingusitor, supus. Principala trasatura a lui
Catavencu este capacitatea de a se adopta la orice situatie. El este
mereu pregatit sa schimbe masca. Discursurile sale pun în evidenta
demagogia, inclultura, lipsa de logica. El stie sa emotioneze, sa
plânga, sa influenteze ascultatorii. Catavencu este un actor
desavârsit: când se urca la tribuna el îsi intra în rol. Catavencu
stie sa simuleze orice emotie, orice sentiment. Notiunile de tara,
popor, progres, reprezinta pentru el simple lozinci în lupta
electorala:

CATAVENCU (ia poza, trece cu importanta printre multtime si suie la
tribuna; îsi pune palaria la o parte, gusta din paharul cu apa, scoate
un vraf de hârtii si gazete si le asaza pe tribuna, apoi îsi trage
batista si-si sterge cu eleganta avocateasca fruntea. Este emotionat,
tuseste si lupta ostentativ cu emotia care pare a-l birui. - Tacere
completa. Cu glasul tremurat): Domnilor!... Onorabili concetateni!...
Fratilor!... (plânsul îl îneaca.) Iertati-ma, fratilor, daca sunt
miscat, daca emotiunea ma apuca asa de tare... suindu-ma la aceasta
tribuna... pentru a va spune si eu... (plânsul îl îneaca mai tare.)...
Ca orice român, ca orice fiu al tarii sale... în aceste momente
solemne... (de-abia
se mai stapâneste) ma gândesc... la tarisoara mea... (plânsul l-a
biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze în grup)... la fericirea
ei!... (acelasi joc de amândoua partile)... la progresul ei! (asemenea
crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitore.)

Patriotismul lui Catavencu este de parada, este un fars patriotism,
care ascunda o puternica dorinta de parvenire. Exprimarea lui
Catavencu cuprinde numeroase contradictii, greseli demonstrând
incultura, lipsa de logica: Industria româna e admirabila, e sublima,
putem zice, dar lipseste cu desavârsire...;...dupa lupte seculare care
au durat aproape 30 de ani...; Noi aclamam munca, travaliul, care nu
se face de loc în tara noastra! Scopul pentru care lupta Catavencu
este ca România sa fie bine, si tot românul sa prospere (sa
îmbogateze). Presupune ca esecul lui Catavencu este momentan, pentru
ca un individ atât de bine înzestrat pentru lupta politica trebuie sa
câstige la primul prilej.

Farfuridi:

Împreuna cu Brânzovenescu alcatuieste un cuplu comic prin prostie,
incultura, lipsa de logica. Viata ordonata de care face atâta caz
Farfuridi este o aparenta, o iluzie pentru ca în mintea personajului
domneste haosul: Si eu am n-am sa-ntâlnesc pe cineva, la douasprezece
fix ma duc la târg.; Eu am n-am clienti acasa, la unsprezece fix
ma-ntorc din târg...; Si-eu am n-am înfatisare la douasprezece fix ma
duc la tribunal.

Obsesia personajului este de a nu fi pacalit, înselat. Cu toate
acestea accepta tradarea, daca o cer interesele partidului sau ale
persoanei: Tradare sa fie, daca o cer interesele partidului, dar sa
stim si noi! Si Farfuridi tine discursuri, în realitate antidiscursuri
prin care îsi dovedeste permanent prostia. Foloseste si el enunturi
adversative gresite: Iubesc tradarea, dar urasc pe tradatori!

Memorabila este scena conceperii telegramei catra centru, când
Farfuridi si Brânzovenescu dovedesc o prostie dezarmanta: Trebuie sa
ai curaj ca mine, trebuie sa o iscalesti, o dam anonima!

Un alt exemplu semnificativ pentru exprimare ilogica este parerea lui
Farfuridi despre revizuirea constitutiei: Din doua una, dati-mi voie:
ori sa revizuieasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu
se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si
anume în punctele... esentiale...

În piesa Farfuridi este o victima ramânând înafara manevrelor
electorale.

Agamita Dandanache:

Numele personajului provine din Agamemnon. Diminuirea acestora si
îmbinarea lui cu Dandanache sugereaza ridicolul si ramolismul
(senilitatea). Chiar autorul defineste: Mai prost decât Farfuridi si
mai canalie decât Catavencu. Agamita este foarte priceput în lupta
politica din moment ce câstiga lupta electorala. Este la fel de corupt
ca ceilalti, folosind si el mijloace necinstite ca santajul cu un text
particular, dar mai ticalos, pentru ca nu restituie scrisoarea cu
intentia de a o folosi si în alte situatii: Cum se poate, conita mea,
...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles