O zi din viatza unui atenian

Trimis la data: 2011-10-16 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 3343
Autor: E_georgiana Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
La Atena ziua începe, ca şi în natură, odată cu revărsatul zorilor. Atenianului nu-i plăcea trândăvia. Bogat sau sărac, el se scula îndată ce se lumina de ziuă. Altfel nici nu era cu putinţă. Viaţa Atenei era astfel rânduită, încât cel care şi ar fi permis să mai stea în pat în primele ore ale dimineţii nu ar fi mai găsit pe nimeni acasă.

La Atena ziua începe, ca si în natura, odata cu revarsatul zorilor.
Atenianului nu-i placea trândavia. Bogat sau sarac, el se scula îndata
ce se lumina de ziua. Altfel nici nu era cu putinta. Viata Atenei era
astfel rânduita, încât cel care si ar fi permis sa mai stea în pat în
primele ore ale diminetii nu ar fi mai gasit pe nimeni acasa. Când
Hippocrates a vrut sa treaca pe la Socrate acasa ca sa îl ia cu el la
o vizita la Protagoras, venit în Atena, el s-a dus la Socrate înainte

de rasaritul soarelui si dupa cum spune Platon, "a stârnit mare zarva
în casa batând în usa cu batul". Socrate dormea linistit. Hippocrates
a vrut sa-l trezeasca pe Socrate si sa mearga în vizita dar acesta a
ripostat spunând ca vor merge când va rasari soarele. Când au pornit
la drum au gasit casa plina de oaspeti.


Asadar atenianul îsi efectua vizitele în zorii zilei.

Toaleta matinala a atenienilor nu era prea complicata. Ei se margineau
se spele pe fata si pe mâini dupa care se îmbracau si ieseau pe
strada.


În mod obisnuit se crede ca grecii se îmbracau în alb, dar aceasta
parere este gresita. Multimea ateniana alcatuia un tablou foarte
pitoresc, câtusi de putin asemanator unui alai de figuri albe.
Îmbracamintea era confectionata din tesaturi viu colorate, uneori
chiar în mai multe culori (în deosebi cea a tinerilor), purpurie,
rosie, verde si albastra. Barbatii nu agreau culoarea galbena
socotind-o buna numai pentru femei. Vesmintele albe erau împodobite cu
o bordura colorata. Obiectul principal al îmbracamintei barbatesti era
chitonul, care se îmbraca direct pe corp. Chitonul nu era altceva
decât o bucata de pânza cu gauri pentru mâini si cu agrafa ca sa fie
prins pe umar. Lungimea chitonului varia dupa epoci. Initial a fost
foarte lung dar mai târziu a început sa fie strâns în talie cu un
cordon asa ca s-a scurtat pâna la genunchi iar uneori i se adaugau
mâneci. Chitoanele pentru slugi, soldati, sclavi si mestesugari aveau
o gaura numai pentru mâna stânga restul corpului ramânând dezgolit.

Deasupra chitonului atenienii purtau un fel de mantie sau pelerina
numita himation. Un capat al himationului se strângea la piept, sub
subtioara stânga, iar restul se arunca pe deasupra mâinii drepte si
din nou se petrecea peste umarul stâng, asa încât celalalt capat sa
atârne peste spate. Un himation decent trebuia sa acopere genunchii
dar nu trebuia sa ajunga pâna la glezne.

Exista si o mantie scurta,
prinsa cu o agrafa sub gât si lasata sa cada liber peste umerii si
spate. Aceasta pelerina se numea hlamida si se purta la razboi, la
vânatoare si în calatorii. La Atena Hlamida era îmbracamintea
obisnuita a tineretului.

Capul ramânea descoperit. Grecii purtau palarii numai când ieseau din
oras pentru a se apara de arsita si de soare. Pe strazile Atenei cu
palarie puteau fi întâlniti numai calatorii sau invalizii. Nimeni nu
si-l poate închipui pe Demosthenes sau pe Platon strabatând agora cu
palarii pe cap.

Existau câteva modele de palarii, albe sau cafenii: pilosul, un fel de
palariuta de pâsla, cu boruri foarte mici sau de loc si petasul, o
adevarata palarie de pâsla cu fundul drept si cu o curelusa sub
calota. Curelusa servea pentru a fixa petasul pe cap sau pentru a-l
tine când era scos si lasat pe spate. Kyne era o palarie fara boruri,
adica o simpla calota rotunda confectionata din piele de câine.

Grecii aveau parul des si stufos. Ei se tundeau nu prea scurt, atât
cât parul sa le acopere ceafa, dar sa nu ajunga pâna la umeri. Unii
filozofi ca Alcibiades, de pilda, purtau plete lungi, pieptanate cu
grija. Atletii, dimpotriva, se tundeau foarte scurt

În afara tinerilor spilcuiti, îsi lasau plete si filozofii, acesta
fiind semnul lor distinctiv.

În picioare, grecii purtau sandale, prinse cu curele de piele, dar
existau si alte genuri de încaltaminte de genul cizmelor, ghetelor si
al pantofilor. Încaltamintea se confectiona din piele neagra, alba sau
rosie si adesea era foarte eleganta mai ales daca atenianul se ducea
într-o vizita sau la masa. Tocmai încaltamintea era obiectul
vestimentar în care se manifesta fantezia elegantilor Atenei. Ne sunt
cunoscute diferite modele elegante, legate de numele anumitor
persoane. Atenienii vorbeau despre "pantofii lui Aleibades" si despre
"ghetele lui Iphicrates". În general, încaltamintea era confectionata
din piele, dar uneori se facea si din pâsla ca palariile. Unii
atenieni mai bogati îsi împodobeau încaltamintea cu aur si argint.

În perioada elenismului era moda sa se graveze pe talpa diferite
inscriptii si cea mai frecventa era: "Urmeaza-ma".

Încaltamintea de culoare neagra se lustruia cu buretele. În legatura
cu lustruitul încaltamintei ne-a parvenit urmatoarea relatare
amuzanta: "Un atenian s-a întâlnit pe strada cu un cunoscut si a vazut
ca încaltamintea acestuia era admirabil lustruita. De aici a tras
concluzia ca el (amicul) se afla într-o situatie materiala mai grea
deoarece a fost nevoit sa-si lustruiasca singur pantofii deoarece un
sclav nu i-ar fi lustruit niciodata asa de bine.

Acasa atenienii umblau totdeauna desculti. Strazile erau într-un
asemenea hal de murdare, încât trebuia sa te încalti. De altfel,
aceasta era o chestiune de gust si deprindere. Oamenii caliti, din
scoala veche, ca Socrate si Phocion, umblau desculti si pe strada iar
Socrate nu se încalta nici iarna.

Toaleta atenianului era completata de un inel si un baston. Inelele cu
pecete foloseau si ca obiect de podoaba si ca sigiliu. Unii purtau
chiar mai multe inele. Bastonul era un accesoriu absolut obligatoriu,
ultima trasatura de condei , ca sa spunem asa, care desavârsea tinuta
atenianului. Unui cetatean atenian respectabil nici nu i-ar fi trecut
prin minte sa iasa pe strada fara baston.

Asadar, atenianul e gata de plecare. Nu ia mai ramas decât sa îsi ia
micul dejun. Masa îi lua foarte putin timp. Câteva bucatele de pâine
muiate în vin - iata ce lua în gura de dimineata. Oricare i-ar fi fost
defectele, lacomia nu se numara printre ele.

Dupa aceasta gustare atenianul iesea în oras. Uneori era însotit si de
sclavi care vor duce acasa cumparaturile sau vor transmite un mesaj
unui prieten. Daca atenianul nu era foarte bogat era însotit doar de
un singur sclav, iar daca nu avea posibilitatea sa tina nici macar un
sclav va tocmi un hamal în piata unde îsi va îndrepta mai întâi pasii.

Atenienii erau foarte exigenti în tot ceea ce priveste buna cuviinta.
Nu le placeau oamenii grabiti sau agitati si nu puteau suferii trufia.
Înfumurarea, tinuta mândra si mersul semet erau condamnate, dar nici
mersul grabit nu era recomandabil. Se considera ca nu este demn de un
barbat sa-si suceasca ochii în toate partile, dupa cum nu era frumos
nici sa mergi cu ochii în pamânt si sa fii trist.

" Midias - spune Demosthenes -a trecut aproape alergând prin piata de
alimente, urmat de trei sau patru prieteni si vorbeau asa de tare
despre niste cesti încât îi auzeau tot orasul... orasul nu vrea sa-l
sustina."

Prin urmare, e necuviincios sa umbli repede si sa vorbesti tare. Dupa
Aristotel, un om care se respecta are miscari line, vorbeste încet si
linistit; iar Theophrastos caracterizeaza astfel un om needucat: "
Cumpara nuci, mirt, castane si în mijlocul pietei se delecteaza în
vazul tuturor, sporovaind cu negustorul. Pe trecatori îi striga pe
nume, fara sa-i cunoasca macar, iar daca observa ca cineva se
grabeste, îl roaga sa se opreasca. Apoi se protapeste în fata
pravaliei frizerului sau a negustorului de arome si striga în gura
mare ca are de gând sa bea pâna s-o îmbata."

Atenianul va trece printre colonadele împodobite cu statuile
barbatilor de vaza ai cetatii si va ajunge în dreptul pietei de
alimente. În orasele grecesti, piata sau agora nu era un loc destinat
exclusiv negustorilor. La Atena, în agora se gaseau principalele
edificii publice: Buleul, tribunalul, templele, arhiva si aleile de
platani si de plopi.

Taranii Atticii se duc cu noaptea-n cap la piata, mânând înaintea lor
capre si iezi sau ducând pe un bat rezemat de umar iepuri sau sturzi
cu penele în cioc. Proprietarii fermelor din preajma orasului îsi
trimit produsele pentru schimb. Din Piure sau Phaleron soseau
pescarii; în cosurile lor aduc toni de Marea Neagra, tipari de mare
(anghile) - peste foarte pretuit de atenieni, dorade si barbunci ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles