Octavian Goga - date biografice

Trimis la data: 2004-11-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 6450
Autor: Neacsu Elena Manuela Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii

Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu. Şi-a făcut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul românesc din Braşov şi la facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Budapesta.
Debutul literar al lui Goga a fost găzduit de "Tribuna", "Tribuna literară" şi de revista "Familia" din Oradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercări tinereşti", după cum le apreciază poetul, suferă de epigonism eminescian, de unele ecouri din poezia lui Uhland, Schiller şi Sleine, ale căror versuri au circulat, prin multe traduceri, în ardeleana din acea vreme. Importantă este şi influenţa poezia lui G.Cosbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre realităţile social-istorice ale statului transilvănean.

Raporteaza o eroare


OCTAVIAN GOGA (1881-1938)
Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu. Şi-a făcut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul românesc din Braşov şi la facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Budapesta.
Debutul literar al lui Goga a fost găzduit de "Tribuna", "Tribuna literară" şi de revista "Familia" din Oradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercări tinereşti", după cum le apreciază poetul, suferă de epigonism eminescian, de unele ecouri din poezia lui Uhland, Schiller şi Sleine, ale căror versuri au circulat, prin multe traduceri, în ardeleana din acea vreme. Importantă este şi influenţa poezia lui G.Cosbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre realităţile social-istorice ale statului transilvănean.
În anul 1902 Goga scoate revista "Luceafărul", publicaţie care şi la Sibiu (începând din anul 1906), continuă în parte programul "Tribunei" lui Ioan Slavici, tradiţiile presei transilvănene şi ale orientărilor sămănătoriste. În revista "Luceafărul", Octavian Goga a publicat multe din poeziile din care i-au adus renume, în primele trei volume de versuri; "Poezii"(1905), "Ne cheama pământul"(1909), "Din umbra zidurilor"(1913). În calitate de secretar al Astrei, Octavian Goga a desfăşurat o rodnică activitate. În revista asociaţiei "Ţara noastră", poetul publică, în afară de poezii originale, şi fragmente din Tragedia omului, a poetului maghiar Madach. Piesa de teatru Domnul notar(1914) a fost scrisă în această perioadă şi reflectă atitudine politică a scriitorului în lupta pentru dreptate socială, unitate şi independenţă naţională a tuturor românilor.
În anii premergători intrării României în primul război mondial, a scris poeziile publicate în volumul Cântece fără ţară(1916).
Membru al Academiei Române din 1920, în locul rămas vacant prin moartea lui Coşbuc, se face cunoscut în viaţa literară interbelică cu puţine lucrări: piesa Meşterul Manole(1928), volumul de evocări Precursori(1930) şi traducerea integrală a Tragediei omului(1934) de Madach.
 
"Poeziile lui Octavian Goga au avut darul să deştepte o deosebită luare-aminte a publicului român".
(Titu Maiorescu)
Poet al Ardealului-cum apreciază G.Cosbuc-printr-o parte a realităţilor concrete ce-l inspiră, el e, în fond, poetul întregii ţări, prin idealurile de unitate naţională şi de izbăvire socială ce-l animă. În poezia lui O.Goga, cea de tinereţe, cea adevărată, arde o flacără mare, dar cu arderea foarte scurtă. Poemul "Rugăciune" este unic în literatura noastră, prin caracterul său religios-profetic, prin fermitatea-i învăluitoare: din flacăra lui puternică au mai ţâşnit scântei - dar aproape numai pe întinsul primei culegeri de poezii(1905) a lui Goga.
Mesianică, asumându-şi istoria, poezia lui O.Goga are un ton profetic, violent, incendiar, el fiind solul dragostei şi al urii care şi-a împletit bici din al veacurilor caier, iar din Nestinsul vremurilor vaier …şi-a scris blestemul în cerul gurii.
Satul lui Octavian Goga este atemporal, fabulos, social. Poetul mărturiseşte: Deci, eu, din fragedă copilărie, am urmărit satul cu toate figurile lui. Am avut contact cu toate frământările anonime, cu toate bucuriile, începînd de la botez şi până la coborârea în pământ. Participând însă la această viaţă a satului continuu, am rămas oarecum deasupra mulţimii, un observator al ei, înregistrator al tuturor evenimentelor dimprejurul meu.
Opera sa, în ceea ce are mai bun, este o monografie lirică a satului, a “pătimirii noastre”, a istoriei vitrege şi îndurerate a neamului său de plugari din Transilvania, înrobită de asuprirea naţională şi socială. Solidar cu răzvrătirea surdă a maselor, poezia lui Goga e cântecul mândriei naţionale jignite, dar şi al nădejdilor izbăvitoare ale poporului nostru de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.
Sufletul zbuciumat al plugarilor dă substanţă specifică poeziei lui Goga. Lor li se adresează poetul în versuri ce se convertesc în imn şi elegie:
“La voi aleargă totdeauna
Truditu-mi sufletul să se-nchine;
Voi singuri străjuiţi altarul
Nădăjduirii noastre de mai bine.
Al vostru-i plânsul strunei mele
Creştini ce n-aveţi sărbătoare,
Voi, cei mai buni copii ai firii,
Urziţi din lacrimi şi sudoare ”.
(Plugarii)
Poezia lui O.Goga este mesianică. Termenul trebuie înţeles în sensul de încredere în eliberarea socială şi naţională.
Glasul “pătimirii” din poezia lui Goga izvorăşte din durerea înrobirii sociale şi naţionale a dezmoşteniţilor neamului său, iar “mântuirea”, din fierbintea încredinţare în dezrobirea socială şi unitatea politică a naţiunii. Poetul e în postura unui “apostol” care, cu sentimentul unei revelaţii, are să veselească “ziua cea mare” a eliberării, a bucuriei izbăvirii neamului din amar şi suferinţă. Ţara pe care o înfăţişează poetul plânge durerea întregului nostru popor.
În poezia sa, în glasul ei de bocet, de rugăciune sau de răzvrătire, de chemare la redeşteptare şi demnitate socială şi naţională, pulsează sufletul neamului românesc.
Format la şcoala lui G.Cosbuc şi a lui Şt.O.Iosif, preluând de la Eminescu ceea ce se potrivea acestora ca şi celorlalţi contemporani ai săi din perioada “Sămănătorului”, Goga putea fi primit cu entuziasm de sămănătorişti, între care el era unul dintre cei mai reprezentativi.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate


Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.