Octavian Goga - Noi

Trimis la data: 2003-01-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 4710
Autor: Erik15 Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In cadrul dezvoltării poeziei romaneşti, Octavian Goga este cel mai autentic continuator al lui Eminescu, nu in sensul imaginaţiei epigonice, de felul celei a lui Vlahuta si a altora din jurul sau, ci in intelesul profund al cuvântului. Prin excelenta lirica, Goga este, ca si Eminescu, un exponent al poporului.

Octavian Goga

Noi

In cadrul dezvoltatrii poeziei romnesti, Octavian Goga este cel mai
autentic continuator al lui Eminescu, nu n sensul imaginaiei
epigonice, de felul celei a lui Vlahu i a altora din jurul su, ci n
nelesul profund al cuvntului. Prin excelen liric, Goga este, ca i
Eminescu, un exponent al poporului. Ceea ce l-ar deosebi de naintaul
su ilustru ar fi mesianismul mai accentuat, mai vizibil n expresie,
tendina de a striga ca un profet durerile celor de peste munii. n
Fragmente autobibliografice (Bucureti, Cartea romneasc, 1934) poetul
mrturisea: "Eu, graie structurii mele sufleteti, am crezut ntotdeauna
c scriitorul trebuie s fie un lupttor, un deschiztor de drumuri, un
mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtreaz
durerile poporului prin sufletul lui i se transform n trmbi de alarm".
ns, de alt parte, plecnd de la Eminescu, Goga a intuit mai mult ca
oricare altul valoarea poetic a doinei, a cntecului de jale, murmurat
ca pentru sine nsui, dar cu att mai emoionant, mai convingtor, mai
omenesc.

A aprut iniial n revista budapestan Luceafrul, ulterior fiind cuprins
n volumul Poezii publicat n 1905.

Poezia Noi este o doin cult n care tendina, revolta mpotriva asupririi
naionale i sociale a romnilor din Ardeal se transform n art superioar,
ntr-un mod surprinztor i original. Foarte greu de analizat (ca i
poezia popular), versurile lui Goga vehiculeaz aproape nite concepte:
jale, lacrimi, cntece, suferin, patimi, laolalt cu elemente ale
naturii, luate de asemenea la nivelul generalitilor, fr nchegarea unei
imagini pictorice, individualizatoare: codri verzi de brad, cmpuri de
mtas, fluturi, privighetori, Murul, tustrele Criurile, Oltul etc.

Poezia impresioneaz prin modul spunerii, prin melodia de doin care o
strbate de la un capt la altul, legnd aceste concepte ntr-un cntec de
jale, ntr-o zicere parc impersonal, ieit din condiia neamului asuprit.
Transferul de la persoana I singular la persoana I plural, al lui eu n
noi, pare cu totul firesc la ardeleanul Goga. De aici simplitatea de
un mare rafinament artistic a acestei compuneri.

Ca i n poeziile lui Eminescu, scrise n perioada de maturitate a
poetului, linia melodic a versului permite juxtapunerea unui element
din natur la o stare sufleteasc:

La noi sunt codri verzi de brad

i cmpuri de mtas;

La noi atia fluturi sunt,

i-atta jale-n cas.

Privighetori din alte ri

Vin doina s ne-asculte;

La noi sunt cntece i flori

i lacrimi multe, multe...

Frumuseea acestor versuri mai povine i din degajarea tonului
enuniativ, marcat prin anaforicul La noi (repetat de trei ori n strofa
a II-a) sau prin epiforicul plng (aprut de alte trei ori n strofa a
III-a). Ardealul lui Goga devine astfel o ar a dorului i a jalei
colective sfietoare, detaate pe fundalul etnografic obinuit:

La noi nevestele plngnd

Sporesc pe fus fuiorul,

i-mbrindu-i jalea plng

i tata, i feciorul.

Sub cerul nostru-nduioat

E mai domoal hora,

Cci cntecele noastre plng

n ochii tuturora.

Cteva personificri, banale n sine, devin relevante n context pentru c
sunt fcute n spiritul cntecului de obte: desiurile codrilor "povestesc
cu jale" i jale "duc" Murul i Criurile; hora "e mai domoal", cntecele
"plng", aceiai codri "i nfioar snul", iar Oltul btrn e "mpletit din
lacrimi".Altele capt o formulare mai cult, ns nu ndeprtat de factura
romanei, a acelei poezii ce se cere cntat, avnd n ea nsi o melodie a
cuvintelor: pentru cei de peste muni "btrnul soare" e mai aprins,
cerul e "nduioat", fluturii "mai sfioi" i roua de pe trandafiri se
preface n lacrimi; ei au "un vis nemplinit, copil al suferinei", dorul
de eliberare: "De jalea lui ne-au rposat / i moii i prinii...".

Toate aceste elemente constitutive, pe care analiza le surprinde cu
greu pentru c, luate separat, nu spun nimic sau aproape nimic, se
toarn ntr-o pies uic, un cntec spontan, de o mare autenticitate i
vibraie liric, o doin de jale domoal, dar animat, n final, de un
tainic i nedefinit ton conspirativ. Este un cntec, o dorin, o aspiraie
i a ranului i a intelectualului, n Ardeal, n mprejurrile date lucrul
fiind imposibil.

Privit mai ndeaproape, din punctul de vedere al dispunerii rimei spre
exemplu, poezia se compune n fond din cinci strofe iambice numai de
cte patru versuri lungi , cu cezur, rimate mperecheat:

La noi sunt codri verzi de brad / / i cmpuri de mtas;

La noi atia fluturi sunt / / i-atta jale-n cas.

Privighetori din alte ri / / vin doina se ne-asculte;

La noi sunt cntece i flori / / i lacrimi multe, multe...

Dat fiind caracterul de doin i de litanie totodat, poetul a evitat ns
versul lung, cu cezur, neobinuit n poezia noastr popular. Este de
observat, de asemenea, c fiecare strof este format, simetric, din cte
dou fraze construite prin coordonare. Aceasta sporete impresia de doin
de jale, jale a crei permanen este subliniat apoi de

predicatele exprimate prin verbe la prezent, fr nici o excepie. Este
un prezent continuu, ntrit prin gerunziile modale: plngnd, mbrind,
gemnd.

Vocabularul este cel folcloric-popular adecvat: codri, jale, btrnul
soare, povestesc cu jale, plng, lacrimi etc. n acelai timp ns poezia
este oarecum ndeprtat de factura prozodic i lingvistic folcloric,
departe de o imitaia, chiar superioar, de felul celor ale lui
Eminescu. Generalitile largi nu sunt prsite, pe alocuri, i o und de
individualizare liric apare: nevestele plng, tata i feciorul se mbriaz
plngnd, hora e mai domoal, moii i prinii au rposat de jale etc. Se
observ apoi o uoar abatere de la construcia coordonatoare, prin
apariia n context a dou propoziii temporale: "De cnd pe plaiurile
noastre / Nu pentru noi rsare" (vs. 3 i 4, strofa a II-a) i "Cnd
zboar-n zri albastre" (vs. 2, strofa a IV-a), lucru iari puin obinuit
n poezia popular autentic. Mesianismul lui Goga a inoculat doinei,
astfel, i o not de litanie religioas, realizat prozodic dar i, mai
ales, prin introducerea anumitor cuvinte scoase din scrieri vechi:
"Visul nemplinit" este "un copil al suferinii", cei ce se jelesc "gem
de grele patimi", din "vremi uitate, de demult", avnd n faa lor numai
"deertciunea unui vis". Fuziunea este perfect i aici st secretul
poeziei lui Octavian Goga.

Powered by

[1]0x01 graphic

5000+ referate online



References

1. http://www.referat.ro/?doc=1

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles