Oda in metru antic

Oda in metru antic:Evadarea din lumea reala se realizeaza prin intermediul evaziunii prin vis.Se acorda importanta sentimentelor si trairilor , acestea fiind in concordanta cu natura ocrotitoare.Titlul poeziei trimite spre intentia lui Eminescu de a dedica textul lui Napoleon.”In metru antic” deoarece s-a inspirit in masura versurilor din antichitate , de la poeta Sapho.Ea a impus strofa saphica ( versuri cu masura de 11 silabe , ultimul cuvant avand numai 5 silabe )

In prima strofa sunt utilizate verbe la imperfect precum “nu credeam sa-nvat a muri “ , “inaltam” pentru a arata countinuitatea actiunii in trecut , o actiune de nesfarsit , conditia omului de geniu , ca el este nemuritor , vesnic , ca poate depasi conditia ireversibila a timpului. Credinta ca exista nemurire si ca el se incadreaza in categoria vesnic tanara a celor care nu vor imbatrani niciodata. Isi dorea sa fie singur , izolat de ceilalti deoarece el era omul-geniu, inaltandu-si capul spre steaua singuratatii (geniul nu doreste sa fie alaturi de oamenii obisnuiti).

« Ceva-ul » care schimba perceptia despre viata este suferinta care e datorata aparitiei iubirii , din referirea la mitologie , la Nessus si la Hercule . Sotia lui Hercule a avut o relatie cu Nessus , starnind o gelozie enorma a sotului , care decice sa-l ucida pe Nessus. Cu ultima putere , Nessus ii da o camasa sotiei lui Hercule si ii zice ca daca ii va da acea camasa lui Hercule , el o va iubi mereu chiar daca e mort.Sotia lui Hercule , credula , ii da camasa primita de la Nessus sotului ei si acesta moare in chinuri.

Suferinta eului liric provine din iubire. Suferinta e « dureros de dulce » ,fiind exprimata de catre Eminescu prin oximoron. Mihai Eminescu utilizeaza acest cuvant cu o alta conotatie.Suferinta « rasarise » pur si simplu.

Aparitia brusca si neasteptata a suferintei din iubire. Suferinta din iubire ii demonstreaza eului liric ca este muritor de rand si ca nu e nemuritor. Starea provocata de suferinta intensa din iubire este jalnica , de ardere interioara , ceea ce inseamna de fapt , chin , zbucium.