Omul

Trimis la data: 2005-03-22 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 22 Nota: / 10 Downloads: 26013
Autor: Mihai Radu Dimensiune: 44kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Problema centrala a filosofiei o constituie intelegerea si explicarea fiintei umane. Maxima socratica ( Cunoaste-te pe tine insuti!) si cele patru intrebari kantiene, care circumscriu domeniul filosofiei, indica faptul ca reflectia asupra umanului constituie nucleul demersului filosofic si sustin centralitatea antropologiei in raport cu alte teme.
Raporteaza o eroare

CAPITOLUL I

ANTROPOLOGIE FILOSOFICA

I.1. OMUL

A. CONDITIA UMANA. CE ESTE OMUL?

Blaise Pascal, Rene Descartes, Henri Bergson, Lucian Blaga, Giovani
Pico della Mirandola.

B. TIPURI DE UMANISM.

1. Omul in societate: Aristotel, Jean Jaques Rousseau;
2. Omul scop/ mijloc: Immanuel Kant, Friederich Nietzsche;
3. Drepturile omului.

I.1. OMUL

A. CONDITIA UMANA. CE ESTE OMUL?

Problema centrala a filosofiei o constituie intelegerea si explicarea
fiintei umane. Maxima

socratica ( Cunoaste-te pe tine insuti!) si cele patru intrebari
kantiene, care circumscriu domeniul filosofiei, indica faptul ca
reflectia asupra umanului constituie nucleul demersului filosofic si
sustin centralitatea antropologiei in raport cu alte teme.

Fara sa indeplineasca o conditie de exhaustivitate, religia si
stiintele particulare vizeaza omul unilateral, fara sa releve sensul
existentei umane, iar filosofia vizeaza noi trasaturi ale esentei
umane, prin interogatiile asupra naturii omului cautand sa afle care
raspunsuri rezista unei probe critice relativ la cunoasterea conditiei
umane.

Conditia de comprehensiune asupra naturii umanului presupune
conjugarea unor pozitii conturate in istoria filosofiei. Astfel,
Descartes considera ca trasatura esentiala a omului o reprezinta
cugetarea, pentru Bergson omul este o fiinta care fabrica obiecte
artificiale, pentru Blaga creatia culturala constituie distinctia
ontologica a omului, iar Pico della Mirandola sustine ca omul nu are
trasaturi definitorii.

Karl Jaspers afirma ca " Demnitatea omului este de a fi reprezentantul
nedefinitului", demnitate pe care Kant o afirma in formula omului ca
scop in sine, insistand asupra faptului ca antropologia trebuie sa
tina cont de perfectibilitatea umana, ceea ce implica ideea pascaliana
a tragismului conditiei umane.

1*. Blaise PASCAL - "Cugetari" : omul este o trestie cugetatoare.

" Ce himera mai este si acest om? ... depozitar al adevarului;
ingramadire de incertitudine si eroare; marire si lepadatura a
universului. [ ...] Omul este asa de mare, incat maretia lui reiese si
din aceea ca el se stie nenorocit. [...] astfel, toate nenorocirile
omului dovedesc maretia sa. Sunt niste nenorociri de mare senior, de
rege deposedat...

Omul nu este decat... o trestie cugetatoare. [...] Insa in cazul in
care universul l-ar strivi, omul ar fi inca mai nobil decat ceea ce-l
ucide; pentru ca el stie ca moare; iar avantajul pe care universul il
are asupra lui, acset univers nu-l cunoaste.

I.1.A.1*.

1. BLAISE PASCAL: 1623 - 1662, rationalism postcartezian, jansenism;
2. "Cugetari"
3. [ maretia omului ]

Superioritatea ontologica a fiintarii umane se fundamenteaza pe
contradictiile constitutive naturii umane.

4. om, jansenism, ratiune, statut ontologic contradictoriu;
5.

* omul are in univers un statut ontologic contradictoriu (tragismul
conditiei umane );
* constientizarea contradictiilor ( trestie cugetatoare )
constitutive naturii umane il superiorizeaza pe om;
* maretia omului consta in recunoasterea propriilor limite in raport
cu infinitatea oarba a universului incapabil de a se cunoaste.

6. Kierkegaard, Augustin, Descartes.

Adept al jansenismului de la Port-Royal, Blaise Pascal (1623/1662)
marcheaza epoca sa prin natura si aria preocuparilor sale. Considerat
cel mai important antropolog crestin al secolului al XVII-lea, Pascal
asociaza sentimentul orgoliului ratiunii cu cel al nimicniciei,
provocat de infinitatea universului.

Conceput ca proiect al unei apologii a crestinismului, textul
"Cugetarilor" constituie o interogatie pasionala asupra conditiei
umane, afirmand statutul ontologic contradictoriu al omului in
univers: in pofida imposibilitatii de a atinge absolutul, prin
constiinta sa omul se superiorizeaza infinitatii oarbe a universului
incapabil de a se cunoaste.

Situarea in intervalul ontologic limitat de neant si infinit face din
om o fiinta contradictorie: este tot in raport ci neantul, dar este
nimic in raport cu infinitul. Omul posseda facultatea de a rationa,
ceea ce-l face maret, dar judecata sa este limitata, ceea ce-l face sa
se simta nenorocit. Aceasta nenorocire este insa dovada maretiei sale,
o nenorocire de de rege deposedat care are constiinta propriului
destin tragic. Metafora trestiei cugetatoare sugereaza ideea
alcatuirii simultane de trup si suflet: omul este un corp fragil al
universului, dar este si spirit destinat sa cunoasca adevarul, chiar
daca nu-l va gasi pe deplin.

Pascal considera omul o mare enigma, pe care gandirea nu o poate
descifra. Filosofii care s-au raportat la om l-au privit unilateral,
remarcand fie maretia, fie nenorocirea sa. Fiinta mizerabila,
incapabil de adevar absolut, omul se superiorizeaza prin raportare
constienta la infinitatea oarba a universului. Concluzia lui Pascal
este legata de necesitatea recunoasterii maretiei conditiei umane,
deoarece partajul mizeriei si grandorii, constitutiv naturii umane,
are ca unic remediu credinta.

Reflectia pascaliana implica fundamentarea umanului pe propriile
limite, astfel incat conditia umana este pusa sub semnul tragicului.
Convertit in angoasa existentiala, rationamentul pascalian are ca
dominanta superioritatea ontologica a fiintarii umane.

Ca si Descartes, Pascal afirma statutul principial al constiintei, dar
afirma augustinian primatul credintei si iubirea ca esenta a umanului.
Dincolo de Kierkegaard, care avea sa reitereze legaturile pascaliene
dintre viata, credinta si ratiune, existentialismul se revendica de la
Pascal.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.