Omul - in scrierile marilor ganditori

Trimis la data: 2004-02-07 Materia: Filosofie Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 2008
Autor: Liviu Neagu Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Omul - in scrierile marilor ganditori
R. Descartes: Omul este o fiinta cugetatoare. Si pentru Dumnezeu omul este alcatuit din trup si suflet – dualism cartezian. El considera ca ele sunt 2 substante diferite straine una de alta; acesta inseamna ca, spre a intelege ce este trupul nu avem nevoie sa stim ce e sufletul si invers.
Omul - in scrierile marilor ganditori

Omul - in scrierile marilor ganditori

Cele 2 depind una de alta, sunt lucruri distincte, darn u separate. Coexistenta lor e necesara si sufletul resimte trebuitele trupului.

Omul - in scrierile marilor ganditori
Esenta omului si intreaga lui demnitate consta in aceea ca este fiinta cugetatoare. Gandirea caracterizeaza sufletul, nu trupul. Asadar, cand vorbeste despre om, Dumnezeu are in vedere sufletul; omul nu este corpul sau (desi este strans legat de acesta).“Meditationes de prima philosophia”

Omul - in scrierile marilor ganditori
M. Bergson: Homo faber (Omul mestesugar)

Filosof francez contemporan, M Bergson, in “evolutia creatoare”, argumenteaza ca din punct de vedere al inteligentei trasatura caracteristica a omului nuu este aceea de a fi (Homosapiens), asa cum au semnalat-o filosofii din atichitate, ci (homofaber) deoarece in fond inteligenta este capacitatea de a fabrica obiecte artificiale, in particular muulte de facut unelte, si de a varia la infinit fabricarea lor.

Omul - in scrierile marilor ganditori
De altfel, omul si animalul poseda inteligenta si instinct, dar in timp ce animalul actioneaza mai mult din instinct, care tinde la inteligenta, fara sa o atinga vreodata, la om instinctual este un corelat al inteligentei, fara sa se opuna acesteia.

Animalul sties a foloseasca ocazional un instrument fabricat, sau (cel lutin) sa-l recunoasca, dar el nuu ajunge sa produca obiecte artificiale de care sa se poata servi, iar la om, spune Bergson, “inventia mecanica a constituit punctual de plecare” al inteligentei. Omul insa nu trebuie sa devina sclavul masinii, ar robotului; tehnica neutilizata cum trebuie se intoarce impotriva omului.

L. Blaga: Existenta intre mister si pentru revelare

In “geneza metaforei si sensul culturii” Blaga arata ca nun este pur si simplu un animal inzestrat cu inteligenta, tot asa cum o statuie nu este un simplu bloc de piatra cizelata. El il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul, ca vede in om un simplu mestesugar, iar nu un creator.

Blaga postuleaza o diferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister si pentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson crede ca Blaga, traieste o dezolanta orizontalitate.

Nota caracteristica omului este creatia; animalul produce uneori locasuri sau unelte, dar aceste acte nu sunt “creatoare”, ci ele se degaja stereotip, din grija de securitate a animalului, a speciei. Existenta animalului este intru imediat si pentru securitate. Omul insa e capturat de un destin creator; intr-un sens cu adevarat minuunat.

El este capabil sa renunte la echilibru si la securitate, chiar sa se jertfeasca in nuumele creatiei “Animalul este strain de existenta intr-un mister si pentru revelare” si de dimensiunile si complicatiile vietii ce rezulta din acest mod de existenta, care este specific uman. Specific uman vor fi prin urmare si consecintele ce se desprind din acest mod, adica destinul creator al omului, impulsurile, aparatura si ingradirile acesteia. Prin creatie omul isi asigura un destin superior, contradictoriu, care il inalta deasupra tuturor vietuitoarelor, dar care il poate duce si la autonimicire.

Giovani Pico della Mirandola: Despre demnitatea omului

Acest ganditor al renasterii spune in lucrarea “Despre demnitatea omului” sub inraurirea ideilor unor teologi, ca omul a fost creat de Dumnezeu cu scopul de a avea cine sa-I admire puterea de creatie si sa-L slaveasca.

Daca la Blaga divinitatea purta nuumele de Marele Amoniu, la Pico della Mirandola ca se va nunmi “Parintele Dumnezeu”, “supremul arhitect”, fauritorul sau “Preabunul creator”.

Aceasta divinitate este aceea care va daruii omului putinta si libertatea de a alege modul de viata si mai presus de toate, moartea sau, din potriva, eternitatea. De ce omul va fi inzestrat cu liber arbitru, vointa si putere de cunoastere.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles