Omul pe Luna

Trimis la data: 2003-01-24 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1931
Autor: Andrei Nourescu Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În luna mai a anului 1961, Jobn F. Kennedy, preşedintele SUA, şi-a angajat ţara să facă posibilă aterizarea unui om pe Lună înainte de sfârşitul deceniului. Acest plan ambiţios a fost într-adevăr realizat în data de 20 iulie 1969.

În momentul în care preşedintele Kennedy a stabilit acest ţel, el părea imposibil de atins. Era spaţială se afla încă la început – Iuri Gagarin din URSS efectuase primul zbor în spaţiu cu doar o lună în urmă, iar agenţia spaţială a Statelor Unite, NASA (Naţional Aeronautics and Spase Administration, Organizaţia Guvernamentală pentru Cercetări Spaţiale), trimisese recent în spaţiu un american, pe astronautul Alan Shepard.

Dar a fi primul pe Lună era o chestiune de mândrie naţională. Uniunea Sovietică întrecuse America cu prima lansare a unui satelit şi primul om în spaţiu şi, în perioada cea mai sumbră a Războiului Rece, Kennedy voia să cucerească Luna pentru America. Decizia sa a declanşat o dezvoltare masivă a programului spaţial al SUA. De fapt, multe invenţii tehnologice s-au născut în urma cercetărilor ţi dezvoltărilor din perioada „Ppoiectului Apollo”. Multe dintre acestea au contribuit la modelarea lumii moderne.

Fireşte, Luna a fost o ţintă evidentă pentru sonde spaţiale fără echipaj încă de la începutul erei spaţiale, cînd Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 1 în octombrie 1957. prima navă spaţială care a ajuns cu adevărat pe Lună a fost nava Luna 2 a URSS, care a trimis la sol primele fotografii înainte de a se strivi de suprafaţa Lunii în 1959. în acelaşi an, Luna 3 a zburat prin spatele Lunii şi a trimis la sol primele fotografii ale feţei învizibile a acestui corp ceresc. URSS conducea evident în cursa spaţială, dar, odată cu impulsul dat de Kennedy, SUA a reuşit curînd să o ajungă din urmă.

În anul 1962, Ranger IV a devenit prima sondă americană care a atins Luna, dar oamenii de ştiinţă au fost dezamăgiţi de faptul că ea nu a trimis la sol imaginile televizate aşteptate. Totuşi, în anii 1964-65, sondele americane Ranger VII, VIII şi IX au furnizat oamenilor de ştiinţă peste 17.000 de imagini, inclusiv primele prim-planuri ale suprafeţei selenare.

Apoi, în anul 1966 , URSS a avut unnou succes notabil cînd Luna 9 a devenit prima sondă care a făcut o aterizare neproblematică pe Lună. O aterizare pe Lună era un ţel politic la fel de important şi pentru Uniunea Sovietică şi, în timp ce America îşi dezvolta programul spaţial ţn public, URSS lucra la fel de harnică în secret.

Toate aceste; sonde erau concepute pentru a aduna informaţii înainte de aterizări cu echipaj pe Lună. După sondele Ranger, NASA a trimis sondele Surveyor, care au efectuat aterizări neproblematice şi au analizat rocile selenare. Au mai fost folosişi şi sateliţi Lunar Orbiters – prevăzuţi cu camere speciale de înaltă rezoluţie care topografiau peste 95 la sută din suprafaţa Lunii şi detectau posibilele suprafeţe de aterizare.

Misiunile selenare cu echipaj necesitau de asemenea şi salturi mari în tehnologia zborurilor spaţiale cu echipaj. Primii astronauţi din anul 1961 aveau doar puţin control asupra navei, care urma traectorii simple, neefectuând nici măcar o simplă rotaţie completă. O dată cu trecerea timpului, programul sovietic Vostoc şi misiunile Mercury ale NASA au devenit din ce în ce mai ambiţioase.

Apoi NASA a trecut la o serie de lansări de nave cu două persaoane, misiunule Gemini, cumperioade din ce în ce mai lungi petrecute pe orbită, şi tot mai mult control asupra navei deţinut de astronauţi de la bordul său – misiunile selenare Apollo necesitau un echipaj de trei persoane, care să petreacă peste trei săptămâni în spaţiu si să opereze schimbări de traseu în momentele calculate cu exactitate. Datopită faptului că modulele spaţiale erau mici, totul trebuia să fie miniaturizat, inclusiv calculatoarele sofistificate care, până în acea vreme, fuseseră aparate uriaşe de mărimea unei camere.

O misiune cu echipaj pe Lună necesită de asemenea rachete mult mai puternice decât cele construite vreodată înainte – pentru lansarea unei capsule Gemini pe o orbită joasă, la cîteva sute de kilometri deasupra Pămîntului, şi încă în zona de acţiune a forţei gravitaţionale, necesita mult mai puţină energie decât trimiterea unui vehicul Apollo la peste 300.000 km pînă la Lună. NASA a modificat designul şi scara vehiculului său de lansare eficient, Saturn I, creând marele Saturn V.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles