Orase vechi - Histria

Trimis la data: 2002-11-20 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Necula Ioan Dimensiune: 307kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pe malul lacului Sinoe, "la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului", după notaţia lui Strabon, se află cetatea Histria - prima colonie greacă de pe ţărmul de vest al Pontului Euxin şi cel mai vechi oraş de pe teritoriul ţării noastre.

Întemeiată pe la mijlocul secolului al VII-lea î.Chr., în timpul Olimpiadei XXXI (657 î.Chr.) sau în ultimele decenii ale aceluiaşi secol, Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă atât în perioada greacă, cât şi în cea romană, reprezentând pentru multă vreme cel mai însemnat centru economic şi cultural de la gurile Dunării.

Fixarea coloniştilor pe ţărmul actualei lagune Sinoe, altădată golf deschis, la o distanţă relativ mică de gura cea mai de sud a Dunării - actualul braţ Sf. Gheorghe, în antichitate Peuce - şi la o distanţă încă şi mai mică de Dunavatul altădată navigabil, se justifică, pe de o parte, prin condiţiile prielnice pentru pescuit, iar pe de alta, prin uşurinţa cu care, pornind de aici, pe drumuri de apă, se putea pătrunde în interiorul pământului getic.

Colonizarea a însemnat, în fapt, declanşarea unui important fenomen istoric, în virtutea căruia comunităţi omeneşti aflate pe trepte diferite de dezvoltare socială, au intrat în legături multiple, influenţându-se reciproc.

Integrând istoria Histriei la istoria pământului dintre Dunăre şi Mare, se remarcă aceleaşi elemente de cultură materială cuprinzând toate vârstele de dezvoltare ale omenirii, de la paleolitic şi neolitic până la feudalismul timpuriu. Dovezile cele mai vechi ale existenţei unor comunităţi umane în apropierea Histriei datează din paleoliticul mijlociu (120000-35000 î.Chr.) şi superior (35000-10000 î.Chr.) şi sunt legate de descoperirile arheologice de la Cheia şi Târguşor.

În epoca neolitică şi eneolitică sunt notate în zonă descoperiri de unelte şi vase aparţinând culturilor Hamangia (cca 4200-3700 î.Chr.) şi Gumelniţa (3700-3200 î.Chr.) la Baia-Hamangia, Ceamurlia, Lunca, Istria, Tariverde, Grădina etc. Numeroase urme materiale sunt dovada unei locuiri dese şi durabile aici, datorită unei economii în care predominante erau cultivarea plantelor şi creşterea animalelor.

Perioada de trecere la epoca bronzului este marcată de prezenţa ceramicii aparţinând culturii Cernavodă I, II şi III descoperită la Histria şi în alte locuri din Dobrogea (cca 3200-2400 î.Chr.).
În epoca bronzului (2000-1200 î.Chr.) şi în prima epocă a fierului (1200-sfârşitul sec. V î.Chr.), în Dobrogea se dezvoltă o cultură caracteristică, la început tracică, iar apoi getică.

Ceramica tracică din prima epocă a fierului (Hallstatt), caracteristică culturii Babadag II şi III (sec. XI-VII î.Chr.), este dovada faptului că populaţia băştinaşă tracică dezvoltase pe întregul teritoriu dintre Dunăre şi Mare, precum şi la nord de fluviu, într-o perioadă anterioară colonizării greceşti, o cultură proprie şi originală. În împrejurimile Histriei şi pe întregul litoral exista la sfârşitul sec. VII î.Chr. şi începutul sec. VI î.Chr. o populaţie autohtonă capabilă, cel puţin prin vârfurile ei, să preţuiască noile elemente de cultură materială oferite de greci.

În acest sens trebuie explicată atât prezenţa foarte timpurie (al doilea sfert al sec. VI î.Chr.) a ceramicii de lux greceşti în mediul autohton de la Tariverde, cât şi prezenţa elementului autohton în mediul grecesc-arhaic histrian. Descoperiri greceşti în mediul autohton sunt cele semnalate la Corbul de Sus, Nuntaşi, Istria-sat şi Istria-pod, Sarinasuf.

După un model urban cunoscut în lumea colonială oraşul era format din două unităţi distincte, fiecare înconjurate de câte o incintă proprie. Pe platoul din vestul cetăţii se afla aşezarea civilă, înconjurată de cea mai veche linie fortificată identificată, circumscriind totodată cea mai mare suprafaţă locuită (cca 35 ha). Tot aici, în sectorul convenţional denumit X au apărut urme de locuire intensă (resturi de locuinţe şi gropi cu un bogat material ceramic).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles