Orasul medieval

Trimis la data: 2003-01-26 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 10531
Autor: Micha210 Dimensiune: 7kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Saltul demografic de la începutul celui de-al doilea mileniu a impulsionat producţia si schimburile comerciale, transformând vechile oraşe ale Antichitatii si o mulţime de noi asezari urbane, acum constituie in centre economice. Noua lume, care atrage forte productive cu deosebire din mediul rural, se arata a fi foarte diversa si, spre deosebire de spaţiul de provenienţa, predispusa unei schimbări permanente.

Saltul demografic de la începutul celui de-al doilea mileniu a
impulsionat productia si schimburile comerciale, transformând vechile
orase ale Antichitatii si o multime de noi asezari urbane, acum
constituie in centre economice.

Noua lume, care atrage forte productive cu deosebire din mediul rural,
se arata a fi foarte diversa si, spre deosebire de spatiul de
provenienta, predispusa unei schimbari permanente. Mai presus de
toate, orasul se arata a fi insa un loc de afirmare a libertatii, de
productie, de schimb, de acumulare de valori si, nu in ultimul rând,
de instructie. Pentru a se ajunge aici, comunitatile urbane au
desfasurat o lupta tenace pentru a sfarâma vechile dependente si a se
afirma ca asezari libere de orice opresiune.

O noua societate

Putine mari orase ale Antichitatii au rezistat atacurilor populatiilor
barbare si prabusirii Imperiului Roman. Vreme de inca cinci secole,
ele si-au datorat supravietuirea prezentei intamplatoare intre
zidurile lor a unui suveran in trecere spre domeniile vasalilor sai
sau unor functionari regali interesati sa colecteze impozite. Abia
instalarea aici a unei resedinte episcopale a oferit o sansa reala de
continuitate.

Cresterea demografica de la începutul mileniului al doilea, cu
impulsul decisiv pe care l-a dat productiei si schimbului de marfuri,
a transformat radical orasele existente si a determinat aparitia
altora noi, cu o functie preponderent economica.

Noua civilizatie urbana se nastea la confluenta unui complex de
stimulente economice, dar si de grupuri sociale foarte diverse.

Reactivare comertului nu ar fi fost insa posibila fara progresul
agricol al Occidentului. Regiunile intens urbanizate, precum Italia de
nord, Germania de nord, si Flandra, Franta nord-estica (unde se
desfasoara periodic bâlciurile din Champagne) sunt zone de unde
pornesc sau se încheie mari drumuri comerciale. In acelasi timp,
aceste orase sunt plasate in mijlocul unor câmpii manoase, unde
agricultura a folosi unelte si tehnici care au produs întotdeauna
surplusuri importante. Aici orasul gaseste atât resursele alimentare
de care are atâta nevoie, cat si oameni indrazneti, capabili sa
lucreze bine sau sa duca la capat o afacere.

Intr-un timp relativ scurt, orasul si-a constituit o societate noua,
dinamica si foarte eficace. Alaturi de acesti întreprinzatori (unii
gata sa se imbogateasca, altii sa-si piarda si ultimul ban) ii putem
distinge pe nobilii sau aristocratii care isi vor construi resedinte
urbane, pe negustori, multi dintre ei din familii bogate, dar si pe
muncitorii calificati sau necalificati (având de lucru sau cersind),
pe micii proprietari de pamant sau pur si simplu pe proletari, oameni
saraci atrasi de mirajul orasului, dar departe de a-si fi gasit un
rost.

Aceasta lume care traiste împreuna este dominata de burghezie
(negustori bogati, antreprenori, bancheri) si este diferentiata de puterea banului. Pe lânga averile constituite din bunuri funciare care apartin nobilimii in general stabile, proprietatile urbane sunt de o mare mobilitate, case, ateliere, pamânturi arabile in vecinatatea orasului, toate trec cu rapiditate dintr-o mana intr-alta.

Persoane atât de diferite unele de altele prin provenienta sociala,
pregatire culturala sau avere se reunesc la începuturile îndepartate
ale orasului. Locuitorii acestei noi asezari se leaga printr-un
juramânt, opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, in mod
implacabil ierarhice, constituind o asociatie de oameni liberi si
egali, numita comuna.

Afirmarea acestui nou tip de raporturi implica,
spre exemplu impozitul proportional cu venitul. Împotriva seniorilor
laici si ecleziastici, miscarea comunala solicita dreptul, obtinut
prin lupta sau negociat cu punga de bani alaturi de a produce si de a
vinde fara nici un fel de îngradiri. Chartele smulse vechilor stapâni
instituie in orase un spatiu al libertatii, ale carei proportii nu
trebuie totusi exagerate.

Libertatea optiunii si a schimbarii este in mod cert asigurata. Noului
venit in aceasta lume i se ofera cel putin teoretic sansa de a se
ridica prin munca manuala, prin comert sau camata. Preponderenta
activitatii comerciale nu trebuie sa ne insele. Orasul este si un
imens santier, unde se construiesc mari edificii (catedrale gotice,
primarii, constructii civile de tot felul), care toate solicita o mare
varietate de calificari profesionale (fierari, dulgheri, zidari,
sculptori in piatra croitori si cizmari).

In timp, mestesugarii s-au organizat in corporatii care reglementau
prin statute întreaga activitate privitoare la exercitarea unei
anumite profesiuni: orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea
hotilor. Obiectivul principal era ca o minoritate de maistri sa
pastreze controlul asupra pietei. Corporatiile erau structurate
ierarhic, la vârf aflându-se antreprenorii marilor constructii,
proprietarii atelierelor, mesterii. In ce priveste oamenii de rând,
meseriasii, muncitorii necalificati, acestia erau platiti deseori sub
valoarea muncii prestate, fapt atestat de numeroase surse al timpului.

Personajul central al vietii urbane este insa negustorul. Patriciatul,
patura conducatoare din marile orasului ale Occidentului, este
alcatuit din membri ai acestui grup social. Ei si-au subordonat marea
masa de lucratori salariati, mestesugari si mici comercianti si
controleaza toate activitatile. Bogatia lor contrasteaza frecvent cu
saracia lucratorilor oprimati sau cu mizeria celor obligati sa
cerseasca.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles