Organizarea interna a Tarilor Romane

Trimis la data: 2007-03-05 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Cristina Sterbet Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Încă de când românii erau organizaţi în obşti, datează o serie de termeni latini care oglindesc civilizaţia autohtonă: ţară, domn etc. Principatele române erau organizate după modelul statelor răsăritene din Europa. Istoricii recunosc că instituţiile româneşti au fost influenţate de către Imperiul Bizantin, cât şi dinspre apusul Europei. Dezvoltarea instituţiilor din Ţările Române prezintă un profund caracter unitar. Ea este practic aceeaşi în toate ţările locuite de români. Spre deosebire de apus, unde era sistemul feudal, în statele din răsărit puterea suveranului era absolută. Aşa erau şi ţările romîne.

2.Organizarea internă a Ţărilor Române

2.1. Organizarea politico-instituţionale

Termenii de „voievod” şi „voievodat” se constată în toate Ţările Române ca formă de organizare politică românească. În Transilvania, voievodul şi-a exercitat, la început, o autoritate teritorială. Un rol important l-a avut vicevoievodul, care, adeseori, în lipsa voievodului, conducea triburile publice.

În Ţara Românească şi Moldova instituţia centrală, Domnia, se exercita de către un mare voievod şi domn. Domnul era şeful oştirii, judecătorul suprem, numea şi destituia pe dregători, strângea birurile de pe tot întinsul ţării sale prin funcţionarii săi. Dar puterea lui era mărginită de sfatul domnesc şi de legea nescrisă (obiceiurile). Însă orice compărare sau stăpânire de pământ trebuia întărită prin privilegiul domnesc, căci domnul era considerat în teorie ca stăpânul întregii ţări.

Domnul era ajutat la cârmuirea ţării de sfatul boierilor. Nobilii, care aveau funcţii înalte în stat,. se numeau boieri.
Marii dregători alcătuiau sfatul tainic al domnului, care mai târziu se va numi „divan”. Sfatul lua toate hotărârile privitoare la politica ţării şi avea drept de judecată. La el lua parte şi mitropolitul. În cazuri grave se întemeia sfatul cel mare în care intrau şi boierii mai mici.

În fruntea marilor dregători din Ţara Românească era marele ban, funcţie ce a fost împrumutată de la unguri odată cu alipirea banatului de Severin. La sfârşitul secolului al XV-lea, scaunul banului se mută la Craiova, de unde erau guvernate cu ajutorul bănişorilor de judeţe cele 5 judeţe de peste Olt.

Al doilea mare dregător, care în Moldova era cel dintâi, era marele logofăt, şeful cancelariei domneşti, având la el şi pecetea domnească. El mai avea grijă de toate procesele şi delimitările moşiilor boiereşti.

Marele vornic era conducătorul şi judecătorul curţii, precum şi al întregii ţari. În Moldova erau 2 mari vornici, unul pentru Ţara de Sus, cu reşedinţa la Dorohoi, iar celălalt conducea Ţara de Jos, cu reşedinţa la Bârlad. Ei aveau şi atribuţii militare până la înfiinţarea dregătoriei hatmanului.

Marele postelnic, numit şi statornic, avea grijă de administraţia curţii domneşti, de aceea se numea şi mareşal al curţii. Cu voia lui solii străini puteau intra la domn.

Marele vistiernic era în fruntea finanţelor, ţinea registrele dărilor, ale veniturilor şi cheltuielilor la vistierie.
Marele spătar ţinea la ceremonii în mână spada domnului. În Ţara Românească el era conducătorul oştirilor.
Portarul de Suceava era comandantul militar al cetăţii Suceava. În secolul al XVI-lea el a fost înlocuit cu hatmanul, căruia i s-a dat cârmuirea întregii oştiri. Aceasta s-a întâmplat doar în Moldova.

Paharnicul, numit în Moldova şi ceaşnic, avea grija vinurilor de la masa domnească şi trebuia să guste primul din paharul domnului, să se asigure că băutura nu este otrăvită.

Comisul era cel care îngrijea de grajdurile domneşti. Stolnicul avea grija meselor domneşti. Clucerul avea cheile cămărilor cu provizii.
Alături de aceşti boieri mai erau şi funcionarii subalterni: al II-lea şi al III-lea logofăt. Foştii mari dregători luau şi ei parte la judecăţi şi purtau titlul funcţiei ce o aveau cu particula biv.

O instituţie importantă în evul mediu era Marea adunare a ţării, compusă din reprezentanţii ţărilor privilegiate. Ea avea atribuţii politice, alegerea domnilor, aprobarea măsurilor sociale şi fiscale, ratificarea tratatelor de pace şi de vasalitate. Adunările se convocau cu participarea întregii boierimi, a clerului, a oştenilor din sate privilegiate şi uneori, a orăşenilor.

Se poate observa că în Ţara Românească şi în Moldova sunt, în linii mari, aceleaşi instituţii din socetatea medievală apuseană. Ele sunt similare şi în Transilvania, exprimînd o evoluţie unitară a neamului românesc.

2.2.Organizarea administrativ-teritorială

Teritoriul ţării noastre a cunoscut în epoca medievală o diversitate de organisme administrative. Astfel, în Tansilvania, unităţile administrativ-teritoriale la români se numeau districte. Cele mai multe districte româneşti se aflau în Ţara Haţegului, în Banat, unde s-a păstrat străvechea organizare socială şi instituţională românească. Districtele dispuneau de o largă autonomie judiciară.

Alături de districte se constată existenţa organizării scăunale la secui şi saşi.
Vechile organizaţii ale cetăţilor şi domeniilor regale erau comitatele care s-au transformat în organisme nobiliare. În fruntea lor se afla comitele sau locţiitorul lui, vicecomitele.

Organizarea administrativă a Ţării Româneşti şi a Moldovei se întemeiază pe curteni, adică slujitorii Curţii domneşti, care aduceau la îndeplinire poruncile domneşti. Teritoriul Moldovei era împărţit în ţinuturi, iar al Ţării Romîneşti în judeţe, care îşi aveau originea în organizarea obştilor. Judeţele şi ţinuturile aveau în fruntea lor un reprezentant al domniei, cu atribuţii adminstrativem, judiciare şi financiare.

Un loc aparte l-a avut organizarea oraşelor. În Transilvania, acestea se bucurau de drept de autocârmuire, putând să-şi aleagă organele de conducere: Sfatul orăşănesc, compus din 12 juraţi, de obicei oameni cu avere, având în frunte un jude, reprezentant al regelui. Oraşul era condus de un magister civium.

În Moldova şi în Ţara Românească, conducerea orăşănească era ezercitată de un şoltuz, şi respectiv, un judeţ, ajutaţi de 12 pârgari, sub controlul reprezentantului domniei.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles