Organizarea sistemului judiciar romanesc

Trimis la data: 2007-06-07 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 71 Nota: / 10 Downloads: 31
Autor: Dumitru Andrei Dimensiune: 119kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Organizarea sistemului judiciar romanesc
Sistemul judiciar, reprezintă în orice stat democratic o componentă esenţială a civilizaţiei şi progresului social, constituie o importantă disciplină juridică care se studiază azi în majoritatea facultăţilor de drept din ţările democratice.
Conceptul de jurisdicţie are multiple accepţiuni, două dintre acestea sunt relevante înprocesul de înfăptuire a justiţiei şi prezintă interes pentru studiul organizării judiciare din orice stat democratic.Într-o primă accepţiune , termenul de jurisdicţie desemnează „puterea de a decide asupra conflictelor ivite între subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii”.
Organizarea sistemului judiciar romanesc

Organizarea sistemului judiciar romanesc
2.Delimitarea activităţii judiciare de activitatea celorlalte autorităţi publice

În activitatea judiciară se delimitează în mod esenţial de atribuţiile şi actele autorităţii legiuitoare. Deosebirile vizează organizarea, constituirea şi activitatea celor două categorii de autorităţi precum şi existenţa unor proceduri diferite prin care se realizează funcţia judiciară şi legislativă.
Organele legislative se constituie în urma alegerilor organizate conform legii fundamentale şi legilor organice dezvoltătoare. Mandatul organelor legiuitoare este limitat în timp, în prezent la o durată de patru ani, conform prevederilor Constituţiei adoptate în anul 1991. organele judiciare sunt numite, iar judecătorii beneficiază de inamovibilitate în funcţie.

Organizarea sistemului judiciar romanesc
Forul legislativ suprem poate fi sesizat doar de Guvern, deputaţi, senatori şi de un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, art.74 alin.1 din Constituţie. Activitatea de elaborare a legilor reprezintă substanţa întregului organism legislativ iar această activitate se înfăptuieşte în baza unei proceduri specifice ce reglementează nu numai iniţiativa legislativă, ci şi modul de adoptare a legilor şia hotărîrilor, trimiterea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative de la o cameră la alta, medierea, promulgarea legii etc.
Sesizarea organelor judiciare se face printr-o cerere. Din punct de vedere formal activitatea legislativă se concretizează în norme-legea formală-iar activitatea judiciară se materializează într-o hotărîre-sentinţă sau decizie.

Organizarea sistemului judiciar romanesc
Între activitatea judiciară şi cea legislativă există şi o interacţiune logică determinată de imperativul unei bune funcţionări a mecanismelor statale. Problema reală nu este aceea a unei „delimitări” sau „separări” rigide a „puterilor”, ci a unei fructuoase colaborări între autorităţile statului.
Astfel, autoritatea legiuitoare exercită un control asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti. Acest control se exercită prin normele stabilite de forumul legislativ privitoare la organizarea, la atribuţiile instanţelor şi la procedura judiciară. Un asemenea control trebuie să fie destinat optimizării actului judiciar şi nu poate constitui în niciun caz o imixtiune în activitatea concretă de judecată.

Organizarea sistemului judiciar romanesc
Autoritatea judecătorească exercită şi ea un control asupra „puterii” legislative, concretizat în competenţa atribuită acesteia în materie electorală, în cauzele penale privind pe senatori şi deputaţi, precum şi prin interpretarea pe care instanţele o dau legilor cu prilejul aplicării lor.
Autoritatea judecătorească se află într-un raport, de „dependenţă” relativă faţă de organele administrative. Spunem „dependenţă” relativă întrucît în activitatea judiciară judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Organizarea sistemului judiciar romanesc
Un alt aspect al aceleiaşi „relative dependenţe” rezultă şi din împrejurarea că judecătorii şi procurori sunt numiţi în funcţie de Preşedintele României. Totuşi, o atare „dependenţă” este formală căci rolul de organ de disciplină revine Consiliului Superior al Magistraturii, art.134 alin.2 din Constituţie, iar numirea în funcţie a magistraţilor se face la propunerea aceluiaşi organ, care este veritabil „Guvern al magistraturii”.
Autoritatea judiciară exercită un control asupra „puterii” executive, control realizat în cadrul procedurii privind soluţionarea cauzelor persoanelor vătămate în drepturile lor de către administraţie printr-un act administrativ sau prin esoluţionarea unor cereri în termenul legal (procedura conteinciosului administrativ).

3. Actul jurisdicţional şi actul administrativ

Autonomia autorităţilor judiciare faţă de celelate organe statale imprimă acelaşi caracter şi actului în care se finalizează activitatea de bază a jurisdicţiei.
În scopul prezentării trăsăturilor particulare ale actului jurisdicţional au fost adoptate mai multe criterii.

a. Criteriile formale

Un prim criteriu formal se referă la organul emitent. În această concepţie, actul ce emană de la o autoritate judecătorească constituie un act jurisdicţional. Este un criteriu formal important, dar nu se poate ignora faptul că, nu toate acetele pronunţate de instanţele judecătoreşti au caracter jurisdicţional, după cum există şi autorităţi administrative ce au căderea de a emite acte jurisdicţionale.

Organizarea sistemului judiciar romanesc
În actul jurisdicţional intervin trei subiecţi: statul prin intermediul judecătorului, reclamantul şi pîrîtul. De aici s-a tras concluzia unei diferenţe esenţiale între cele două categorii de acte, subliniindu-se că în cadrul actului jurisdicţional statul nu acţionează în interes propriu, în timp ce în cadrul actului administratriv acţionează în favoarea sa. Altfel spus, în actul administrativ statul este parte în conflict, în timp ce în cazul actului jurisdicţional intervine pentru soluţionarea litigiului dintre alţi subiecţi de drept.

În cadrul criteriilor formale trebuie să menţionăm şi desfăşurarea activităţii judiciare sub formă de proces, deci în cadrul unei proceduri prestabilite de lege. Aşadar, judecătorul nu acţionează la întîmplare în vederea soluţionării unui conflict între particulari sau alţi subiecţi de drept, ci după o procedură riguros determinată de lege.
Criteriile formale, privite izolat sau în ansamblul lor, nu sunt de natură să realizeze o delimitare categorică a actului jurisdicţional faţă de actul administrativ, astfel încît s-a recurs şi la unele criterii materiale.

b. Criteriile materiale

Un prim criteriu vizează finalitatea actului. Potrivit acestui criteriu, actul jurisdicţional urmăreşte restabilirea ordinii de drept şi armoniei sociale.
În literatura juridică mai veche s-a considerat că activitatea juridisdicţională se particularizează faţă de cea administrativă prin prezenţa necesară a unei pretenţii referitoare la existenţa unui drept sau unei situaţii juridice subiective.

Asupra pretenţiei deduse judecăţii, şi după aprecierea faptelor ce sunt prezentate, judecătorul este dator să se pronunţe printr-o hotărîre. Puterea lucrului judecat este considerată un atribut exclusiv a actului jurisdicţional. Astfel spus, dacă un act dobîndeşte autoritate de lucru judecat el este un act jurisdicţional; în caz contrar, nu ne eflăm în prezenţa unui act jurisdicţional. Prin urmare, fără autoritatea lucrului judecat nu poate fi concepută nici funcţia judiciară.

c. Sistemul mixt

În literatura juridică s- subliniat că nici criteriile materiale nu sunt suficiente pentru delimitarea actului jurisdicţional faţă de actul administrativ. O delimitare mai riguroasă se poate realiza doar în cadrul unui sistem mixt, adică al unui sistem care îmbină criteriile formale cu cele materiale.
Totalitatea criteriilor prezentate au un caracter esenţial: existenţa unei proceduri specifice (judiciară), existenţa unei pretenţii care conduce la o soluţie (hotărîre) înzestrată cu putere de lucru judecat.

4. Conţinutul jurisdicţiei

Substanţa activităţii judiciare se materializează în hotărîrea judecătorească, act prin care se pune capăt unui conflict ivit în sfera relaţiilor sociale, fiind vorba de hotărîrea finală, şi nu de celelalte acte emise de judecător în cursul activităţii de soluţionare a litigiului.
Actul final şi de dispoziţia este precedat, în mod necesar, de un complex de acte şi activităţi procesuale de natură să pregătească soluţia finală. Asemenea acte au, prin natura lor, caracterul unor acte administrative.

Eugen Herovanu consideră că, şi alte acte, alături de hotărîre, dobîndesc atributul de „jurisdicţionale”. În această categorie sunt incluse:

a) actele de administraţie interioară în legătură cu activitatea jurisdicţională a magistratului, în care ar intra diverse măsuri dispuse de judecător, din oficiu sau la cerere, cum ar fi punerea sigiliilor,
b) actele ce pregătesc hotărîrea sau care dezleagă diverse chestiuni în legătură cu lucrările întocmite între cerere şi hotărîre.
Toate acestea constituie acte jurisdicţionale în sens larg.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles