Originea, constituirea si treptata consolidare a regalitatii medievale

Trimis la data: 2003-02-16 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 1580
Autor: Mateo Petrescu Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Prăbusirea Imperiului Roman de Apus şi stabilirea triburilor germanice în provinciile acestuia au creat premisele social-economice şi politice necesare organizării statale la germanici şi înlocuirii Imperiului Roman cu regate romano-germanice sau barbare. Spre deosebire de conceptul roman, care considera statul o instituţie publică, res publica, şi pe locuitorii săi cetăţeni, cives, conceptul germanic socotea statul o stăpânire cu caracter patrimonial, dobândit prin cucerire, regele fiind şeful unui grup de invadatori.

Regele conducea în primul rând familia sa, compusă din copii, rude, sclavi de pe domeniile asupra cărora îşi exercita stăpânirea. Era urmat de însoţitori, compagnons, oameni liberi, uneori de rang nobil. „Tovărăşia” (compagnonnage) era adesea întărită printr-o frăţie jurată (franternité juré)1 care implică consecinţele unei înrudiri naturale.

Exista, de asemeni, şi înrudirea de sprijin. Cei ce se uneau prin aceste legături îşi datorau protecţie, atunci când prietenia era concepută ca o paternitate; şi ajutor până la sacrificiul superm, cand prietenia era înţeleasă ca o filiaţie sau o frăţie. Misiunea politică a regelui era aceea de „şef al poporului”, iar regalitatea, după cum scrie Guizot, reprezenta o putere sui generis, superioară celorlalte.

Prin cucerirea Galiei romane de către franci s-a constituit şi consolidat Regatul franc, care sub dinastia Merovingienilor ajunge cel mai puternic regat din Europa Apuseană. Clovis (481-511) este un moştenitor al regilor de la Soissons, care îşi lărgeşte prin cucerire statul şi care îşi obţine legitimitatea prin recunoaşterea oficială a împăratului roman de la Răsărit.

Preluând o parte din instituţiile şi funcţionarii fostului imperiu, noile regate au adoptat ca alfabet şi limbă oficială scrisă limba latină. Păstrând titlul de rege al francilor, aceşti regi adaugă titlurile romane de prinţ şi de om ilustru. Titlul de Maiestate a aparţinut împăraţilor de la Constantinopol, dar treptat regii franci şi l-au însuşit. Ei adoptă însemnele imperiale: coroana de aur, tronul, sceptrul, hlamida şi tunica de purpură.

Organul central de cârmuire rămâne curtea regală sau palatul regal. Acest palat avea un caracter itinerant, fiind stabilit succesiv în „capitalele” regatelor france: Paris, Orlèans, Soissons etc. Monarhul era seniorul unui număr mare de vasali. În cadrul relaţiilor vasalice, monarhii aveau o calitate întreită fiind stăpânitori de întinse domenii funciare, vârf al „piramidei vasalice” ca senior suprem şi suveran al ţării.

Într-o epocă în care stăpânirea funciară constituia bogăţia esenţială, iar mijloacele de guvernare ale seniorilor proveneau, cu precădere, din resursele materiale, umane şi militare ale propriilor domenii, autoritatea efectivă ca suveran era corelată cu puterea de senior funciar. Suveranul nu putea fi vasalul nimănui, datorită calităţii sale de şef de stat şi de monah de drept divin.

Regele avea alături o suită de demnitari şi curteni: conţi, servitori, cancelari, camerieri3. Puterea lui se exercita în toate domeniile vieţii publice. El era cel care hotăra în problemele de ordin extern şi intern (legislaţie, armată, administraţie, organizare bisericească). Pentru a fi ales ca rege, individul trebuia să facă parte dintr-o dinastie, astfel impunându-se principiul ereditar. De asemeni, vedem regi care au fost răsturnaţi şi alţii care au fost puşi în locul lor de o partidă învingătoare.

Principiul ereditar era în mod universal acceptat. Astfel, Gontran, în lipsă de fii, transmite tronul nepotului său: «Tu vei fi moştenitorul meu şi vei avea drept posesie regatul» şi apoi adresandu-se rãzboinicilor le spune: «Iată regele pe care voi trebuie să-l ascultaţi»4. În mod frecvent regele îi punea pe episcopi să-l recunoască din timpul vieţii, pe cel care îl desemna ca succesor al său, ca asociat la domnie.

Dreptul monarhic nu s-a raliat dintr-o dată la cel de primogenitură (aînesse)5. Acest privilegiu s-a impus în Franţa, însă în Germania, care era fidelă vechilor sale cutume, observăm o acceptare cu unele rezerve. Acestui drept de primogenitură i se opunea dreptul copilului născut „în purpură”6, adică în timp ce tatăl său era rege.

La începutul fiecărei domnii avea loc o reuniune a supuşilor, nu pentru a delibera alegerea ci pentru a-l aclama pe noul rege. În această epocă tulbure se prezentau numeroşi pretendeţi la tron. Gondovald, care îşi disputa tronul micilor fii ai lui Clovis, spunea «Sunt rege ca şi voi pentru că aparţin ca şi voi familiei merovingiene»7. Începănd cu Dagobert, dinastia merovingiană s-a prăbuşit, regii respectivi domnind cu numele mai mult de un secol şi jumătate.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles