Ouale rosii

Trimis la data: 2004-03-20 Materia: Religie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 3698
Autor: Victor Zamfir Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Astăzi, pentru cei mai mulţi dintre noi, ouăle roşii sunt simbolul jertfei supreme a Mântuitorului care marchează celebrarea celei mai mari sărbători a lumii creştine : Paştele. Mărturie a sângelui vărsat de Iisus răstignit şi batjocorit pe cruce, ouăle roşii exprimă însă, prin semantica cromaticii lor, bucuria Învierii Domnului, prefigurând astfele acest incredibil miracol. Nenumărate legende româneşti consemnează această ultimă minune înfăptuită de Iisus, pe când se mai afla încă printre oameni.
Raporteaza o eroare

- 1-

Astazi, pentru cei mai multi dintre noi, ouale rosii sunt simbolul
jertfei supreme a Mântuitorului care marcheaza celebrarea celei mai
mari sarbatori a lumii crestine : Pastele. Marturie a sângelui varsat
de Iisus rastignit si batjocorit pe cruce, ouale rosii exprima însa,
prin semantica cromaticii lor, bucuria Învierii Domnului, prefigurând
astfele acest incredibil miracol.

Nenumarate legende românesti consemneaza aceasta ultima minune
înfaptuita de Iisus, pe când se mai afla înca printre oameni. În
câteva dintre aceste creatii folclorice, înregistrate de Simion Florea
Marian si Artur Gorovei , se povesteste ca, în sâmbata Pastelui, Maica
Domnului s-a dus cu un cos de oua

sa-l dea dea soldatilor care pazeau trupul Fiului sau , pentru a-i
îngadui sa-l ia. Când Maria a pus cosul jos, lânga cruce, o picatura
de sânge a câzut din mâinile Mântuitorului peste oua si, deodata,
toate s-au înrosit. Surprinsi, soldatii au venit si fiecare a luat un
ou rosu ca semn despre aceasta ultima minune a lui Hristos. De atunci
se crede ca oamenii rosesc oua de Paste.

O alta legenda vorbeste despre o fata care tocmai în ziua Învierii
plecase la târg cu niste oua . Pe drum ea afla ca Iisus a înviat si
alearga înapoi spre casa sa duca vestea cea buna. Ea întâlneste pe
drum niste iudei , carora le spune: "Hristos a înviat!". Acestia râd
de fata si îi raspund batjocoritor. Hristos va învia atunci când s-or
rosi ouale din cosul tau! Fata a privit ouale din cos si a vazut ca
sunt rosii.

Tot din izvoarele folclorice aflam ca ouale rosii mai au si alte
puteri : acelea de a proteja casele de spiritele malefice. Se spune ca
Dracul întreba mereu daca pe Pamânt " se mai scriu oua si se mai cânta
colindele " deoarece , când acestea nu se vor mai tine, Pamântul se va
scufunda si el va pune stapânire pe lume.

Din perspectiva acestor relatari constatam ca traditia bisericii
crestine face din oule rosii simbolul definitoriu al miracolului
Învierii Mântuitorului, ele având capacitatea de a exprima prin
cromatica triumful noii credinte, iar prin intermediul ei, renasterea
spirituala a omenirii.

* 2 -

Pentru epocile de început ale civilizatiei, oul monocrom- colorat cel
mai adesea în rosu - avea însa rosturi mai mult complexe, fiind
considerat emblema a universului, care închide în sine energii latente
si neînvinsa forta a vietii.

Simbol primordial al cosmosului la indieni si chinezi , oul era
principiu al creatiei , iar persii credeau ca din haos a aparut mai
întâi oul , din el nascându-se apoi Soarele si Luna; din galbenus
Soarele si din albus Luna. În antichitatea graca si latina , aceste
convingeri sunt înca viabile, oul îndeplinind aceleasi functii
cosmogonice; din el au aparut toate cele existente pe Pamânt ( la fel
credeau si popoarele slave).

Alaturi de aceptia cosmogonica, oul îndeplinea în epocile precrestine
si functia de simbol protector împotriva fortelor malefice. La
capodocieni culoarea rosie a oualor exprima focul capabil sa
îndeparteze orice spirit ostil vietii si renasterii cosmice. Din
aceste considerente, egiptenii aduceau ca jertfa zeilor vegetatiei, la
echinoctiul de primavara, oua rosii. Tot oua rosii jertfeau romanii în
cadrul ceremonialurilor dedicate zeilor care patronau echinoctiul de
primavara.

Cu aceste multiple semnificatii , ouale rosii strabat veacurile,
aducând pâna în timpurile moderne credinta în forta, bucuria si lumina
pe care o sintetizeaza acest complex însemn de spiritualitate
straveche. Expresie vizuala a renasterii naturii, a fertilitatii si
fecunditatii , a fortei invicibile în lupta cu spiritele malefice,
ouale rosii, mai reprezentau în credintele popoarelor stravechi si
semnul afectiunii dintre oameni. Ele se daruiau celor dragi în timpul
sarbatorilor de Anul Nou ( celebrate la echinoctiul de primavara, dupa
calendarul precrestin). Culoarea rosie a oualor era în acest context
expresia vietii pulsânde, a vitalitatii maxime, sugerate prin " rosul
ca sângele".

Multe dintre stravechile aceptii semantice acordate de popoarele vechi
oualor rosii se regasesc în datinile, credintele si obiceiurile
traditionale

- 3 -

românesti care marcheaza trecerea peste pragul timpului sau al vietii
omului.

În obiceiurile calendaristice si în cele cu functie premaritala ,
constatam folosirea oalor rosii ca simbol al fertilitatii si
fecunditatii, al renasterii bio- vegetale, dar si al afectiunii
reciproce dintre tineri.

În baza acestor convingeri , fetele ofera feciorilor, în cadrul horei
din duminica Pastelui, oua rosii sau împodobite cu diverse motive
decorative, ca semn al afectiunii ce le-o poarta. În sens de emblema a
fertilitatii, în Tinutul Padurenilor din judetul Hunedoara, ouale
rosii se pun în " pomul" de cinste al nuntasilor pentru miri. În scop
profilactic si apotropaic ( terapeutic si protector), în satele
bucovinene, ouale rosii se dau în mâncarea animalelor bolnave, cu
speranta ca ele se vor tamadui.

Asociat si întetinut de aceste stravechi credinte, ce au functionat si
mai functioneaza înca în ceremonialurile traditionale, mestesugul
vopsirii oualor cu coloranti vegetali si al " împistririi " sau "
încondeierii " oulelor de Paste este la fel de vechi ca si
obiceiurile. Pe întreg cuprinsul tarii mestesugul este prezent, taina
deprinderii sale constituind si astazi un centru de interes pentru
tânara generatie.

Marea bogatie si varietatea de creatie existente în acest domeniu pe
teritoriul românesc sunt surprinzatoare de la o zona etnografica la
alta si chiar de la un sat la celalalt, caracterizându-se printr-o
infinita diversitate plastico-decorativa si compozitional-cromatica a
unui nucleu stravechi de motive simbolice. Mâinile pricepute si
talentate ale tarancilor au faurit si fauresc un rafinat arabesc
filigranat în Bucovina sau o expresiva grafie în Oltenia si Muntenia,
punctata cromatic prin tonuri calde si echiplibrate ce amintesc de
fastul si stralucirea ceramicii bizantine sau de tonurile pure,
vibrânde cromatic, ale miniaturilor medievale.

Analizând bogatul repertoriu ornamental al oualor încondeiate,
constatam ca motivistica lor se grupeaza în jurul unor teme
principale, al caror izor l-au constituit, pe de o parte , stravechile
semnificatii precrestine al oualor rosii - semnul plastic al Soarelui
fertilizator si al stelelor , completate ulterior de Crucea Pastelui,
iar pe de alta parte, universul ocupational si mediul de viata al

- 4 -

satenilor. Edificatoare sunt în acest sens motivele întalnite pe ouale
încondeiate în satele Bucobinei si numite sugestiv Crucea, Stelele,
Floarea Pastelui, Ciubotica Cucului, bradul, Frunza Stejarului,
Ghiocelul, Maghiranul, Ruja, Sâmburul de Nuca, Spicul Grâului etc.
Desprinse din realitatea mediului înconjurator , aceste motive
exprima, într-o maniera sintetica, universul cotidian al taranilor.
Surprinse în ipostaze pline de expresivitatea artistica, motivele
zoomorfe apar doar pe ouale încondeiate de pe Valea Oltetului.
Pestele, Cocosul, Vulturul, Coada Paunului sunt redate într-o maniera
originala , printr-o grafie sugestiva, fiind potentate de o cromatica
bazata pe tonuri clare de rosu, galben, ocru si negru.

O grupare ornamentala aparte o reprezinta motivele inspirate din
mediul ocupational al satenilor si stilizate prin intermediul unui
desen sintetic. Uneltele din inventarul agropastoral sau cele casnice
stârnesc interesul prin expresivitatea lor artistica pe ouale
încondeiate în satele Munteniei, Moldovei si Transilvaniei. Fierul
Plugului, Sapa, Hârletul, Grebla si Furca , Cârligul Ciobanului si
Calea Ratacita sunt doar cateva dintre motivele ce vorbesc depre
activitatile cotidiene ale agricultorilor si pastorilor români.
Vârtelnitele si Furcile de Tors ne evoca lumea satului din perspectiva
îndeletnicirilor casnice ale mamelor si bunicilor noastre.

Mestesug si arta, "scrierea", "pictarea" sau "încondeierea" cu ceara
firbinte a oualelor de Paste este o activitate ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.