Padurea spanzuratilor

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Laura barbu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Aparitia lui Liviu Rebreanu in literatura inseamna un moment de raspantie. Analizand acest moment, Tudor Vianu considera ca „rolul samanatoristilor era incheiat, iar Delavrancea, Duliu Zamfirescu si Bratescu-Voinesti isi dadusera masura lor… numai Sadoveanu ontinua sa creasca din fundamentele asezate mai dinainte”. Reprezentand epicul pur, Liviu Rebreanu marcheaza o noua faza a realismului romanesc : „Niciodata realismul romanesc, inaintea lui Rebreanu, nu infiripase o vziune a vietii mai sumbra, infruntand cu mai mult curaj uratul si dezgustatorul, intocmai ca in varietatea mai noua a realismului european, crudul naturalism francez su rus” (Tudor Vianu).

Padurea spanzuratilor

de Liviu Rebreanu

Aparitia lui Liviu Rebreanu in literatura inseamna un moment de
raspantie. Analizand acest moment, Tudor Vianu considera ca "rolul
samanatoristilor era incheiat, iar Delavrancea, Duliu Zamfirescu si
Bratescu-Voinesti isi dadusera masura lor... numai Sadoveanu ontinua
sa creasca din fundamentele asezate mai dinainte".

Reprezentand epicul pur, Liviu Rebreanu marcheaza o noua faza a
realismului romanesc : "Niciodata realismul romanesc, inaintea lui
Rebreanu, nu infiripase o vziune a vietii mai sumbra, infruntand cu
mai mult curaj uratul si dezgustatorul, intocmai ca in varietatea mai
noua a realismului european, crudul naturalism francez su rus" (Tudor
Vianu). Eugen Lovinescu vorbeste de realisul dur din operalui
Rebreanu, de originalitatea marilor sale constructii epice, de
obiectivitatea prozei.

Liviu Rebreanu in operele sale creaza oameni vi, cu viata proprie, el
se apropiindu-se de misterul eternitatii .

Despre stil "prefer sa fie expresia bolovanoasa si sa spun intr-adevar
ce vreau decat sa fie slefuit si neprecis. E mult mai usor a scrie
frumos decat exact" (Liviu Rebreanu). Atat Liviu Rebreanu cat si C.
Petrescu pot avea un stil caracterizat prin sobrietate, limpezime si
precizie, fiind considerati scriitori anticalofili (impotriva
scrisului infrumusetat).

"Realitatea pentru mine a fost un pretext pentru a-mi crea o alta lume
noua, cu legile ei, cu intamplarile ei" (Liviu Rebreanu).

"Pentru mine arta, zic arta si ma gandesc mereu la literatura,
inseamna cretie de oameni si viata. Astfel arta, intocmai ca si
creatia divina, devine cea mai minunata taina. Creand oameni vi, cu
viata proprie scriitorul se apropie de misterul eternitatii. Nu
frumosul, o nascocire omeneasca intereseaza in arta ci pulsatia
viatii. Cand ai reusit sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata
adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decat toate frazele
frumoase din lume" (Liviu Rebreanu).

Primul roman psihologic din literatura noastra este inspirat dintr-o
intamplare reala. Emil Rebreanu, nascut la 17 decembrie 1891, fratele
scriitorului si subofiter in armata austro-ungara, a fost spanzurat la
Ghimes pe data de 14 mai 1917 cand incerca sa dezerteze pe frontul
romanesc. Dupa mai multe surse se pare ca Ilona a existat in
realitate, fiind iubita lui Emil. In 1920 Livu Rebreanu face o
calatorie la Ghimes si descopera mormantul fratelui sau. Astfel,
aceasta calatorie si o fotografie il determina sa scrie romanul de
fata. Fotografia respectiva, in care era reprezentata o padure de
spanzurati in dosul frontului austriac dinspre Italia a vazut-o in
anul 1918 la un prieten cand mergea la o conferinta de pace.

Apostol Bologa,un tanar din Parva, de langa Nasaud, insufletit de
aventuri romantice, se inroleaza voluntar pe front, in timpul primului
razboi mondial, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta, ca
si el este capabil sa rivalizeze cu ulanii maghiari, dupa care aleasa
nimii sale se dadea in vant.

Pe frontul din Galitia, el se acopera de bravura, fiind decorat si
avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea martiala,
unde il condamna, cu toata covingerea, la moarte, prin spanzuratoare,
pe sublocotenentul ceh, Svoboda.

Dupa executie, afla de la noul comandant de companie, capitanul
Klapka, motivele pentru care Svoboda incercase sa dezerteze. Din acest
moment incepe sa aiba mustrari de constiinta. Incercarea de a gasi noi
argumente si justificari ii sporeste nelinistea si obsesia vinovatiei
devine chinuitoare.

Afland apoi ca regimentul sau va fi trimis pe frontul romanesc, se
hotaraste sa dezerteze, este ranit si internat in spital. Indragostit
de unguroaica Ilona, fiica groparului Vidor, in casa caruia este
incartiruit, Bologa rupe, in timpul concediului de convalescenta
logodna cu Marta.

La scurt timp dupa reintoarcerea la unitate, este chemat din nou la
Curtea martiala. Acum urma sa fie judecati niste tarani, considerati
spioni fiindca se ducea sa-si munceasca ogoarele peste liniile
interzise conventional de armata austro-ungara. Bologa nu mai poate
suporta gandul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovati
si se hotaraste sa dezerteze. Este prins, condamnati si spanzurat.

Structurala compozitionala a cartii se conduce dupa liniile unei
constructii clasice, ascendente. Descrierea unei atmosfere cenusii a
zilei de toamna deschide simbolic drumul in constiinta lui Apostol
Bologa. El cade spanzurat ca un martir al neamului. Discursul epic se
constituie pe schema unei obsesii, alternand timpul cronologic cu
timpul psihologic.

Monologul interior si sondajul psihologic, realizat din perspectiva
autoriala, configureaza destinul tragic al eroului. Pasajele ce
descriu atmosfera dezolanta de pe front sau natura cenusie si mohorata
dintr-o zi de toamna sunt in concordanta cu lumea gandurilor si a
trairii eroului, prefigurand destinul sau tragic. Asemenea lui
I.L.Caragiale, cum observa T.Vianu, Liviu Rebreanu abordeaza notatia
organica "regasind procedeul, ii da o intrebuintare cu mult mai
intinsa" ("Apostol Bologa se facu rosu de luare-aminte si privirea i
se lipise pe fata comandantului. Isi auzea bataile inimii ca niste
ciocane...").

Simetria ansamblului epic din Padurea spanzuratilor ca, de altfel, si
din celelalte romane, dezvaluie vocatia constructiilor monumentale.
Imaginea spanzuratorii (element ce apare de 20 de ori de-a lungul
operei), cu care se deschide si se inchide romanul, sugereaza cele mai
inalte momente ale tragicului.

Cartea este calauzita de trei principii:

Premisa: Apostol e cetatean, o particica din Eul cel mare al statului,
o rotita dintr-o masinarie mare; omul nu e nimic, decat in functie de
stat.

Termenul mediu: Apostol devine roman: pe cand statul e ceva fictiv si
intamplator, putand intruni oamnei straini la suflet si aspiratii,
neamul e o ixzolare de iubire, chiar instinctiva. Statul nu cere
iubire, ci numai devotament si disciplina omului; pe cand neamul
preupune o dragoste frateasca.

Concluzia: Apostol devine om: in sanul neamului, individul isi
regaseste Eul sau cel bun, in care salasluieste mila si dragostea
pentru toata omenirea. Numai intr-un eu constient poater trai iubirea
cea mare - universala - religia neamului.

Roman psihologic

Romanul Padurea spanzuratilor este si o drama de constiinta a omului
pus fata in fata cu o istorie necrutatoare. Pe fundalul evenimentelor
tragice din primul razboi mondial, tanarul Apostol Bologa - roman din
Transilvania integrata pe atunci in Imperiul Austro-Ungar, traieste o
experienta cu implicatii existentiale; in limitele ei notiunile:
viata, moarte, iubire, datorie, Dumnezeu, suferinta si izbavire isi
schmba continutul.

Rebreanu isi realizeaza eroul prezentandu-i viata la nivelul a doua
timpuri:
- trecutul infatisat prin retrospectiva asupra copilariei si
adolescentei personajului

- prezentul cuprinzand partea ultima a vietii, aceea in care - mustrat
launtric de partea de vina pe care o avea in condamnarea lui Svoboda -
Bologa se indreapta si el spre spanzuratoare.

Procesul de constiinta al personajului incepe chiar in clipa executiei
lui Svoboda, cand Bologa "... simti limpede ca flacara din ochii
condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasa".
Ulterior, bravand din nevoia de a le demonstra celor din jur si mai
ales siesi justetea sentintei la care subscrisese, personajul confirma
faptul ca increderea i se clatina. De altfel, intalnireacu Klapka
joaca un rol important in evolutia sufleteasca a lui Bologa si dupa ce
primul ii destainuise motivele mutarii sale pe frontul rusesc, o "ura
noua, plamadita in sufletul lui pe nesmtite" il va face pe
locotenentul roman sa vada altfel razboiul: ".... il incolti in minte
o idee ca un carlig: ce cauta el aici?" Se contureaza inca de pe acum,
marea drama a lui Bologa: neconcordanta intre teoria sa despre patrie
si realitatea cruda a razboiului.

Adevarata trezire a constiintei etnice a tanarului roman se petrece
atunci cand este instiintat ca peste cateva zile, divizia lui va fi
mutata pe frontul din Ardeal. Gandul dezertarii i se infiltreaza in
minte mai intai nebulos, ca o posibilitate, pentru a deveni o hotarare
atunci cand generalul ii refuza mutarea pe un alt front.

Dinamica trairilor sufletesti ale eroului este urmarita si in timpul a
doua evenimente- cheie. Primul l-a constituit discutia cu un prizonier
neamt adus la Lunca si interogat Apostol Bologa serveste ca interpret,
iar cuvintele prizonierului ("dar romani ca dumneata...") ii trezesc
in suflet nevoia ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles