Parcul National Ceahlau

Trimis la data: 2007-05-24 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Nicky Dimensiune: 7657kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Muntele Ceahlau, batranul rege al Carpatilor Moldovei, considerat de daci ca salas al zeului Zamolxis, neintrecut in frumuseti peisagistice si floristice, este propus ca Parc National in Carpatii Rasariteni.





Situat in apropiere de lacul de acumulare de pe Bistrita, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief in trepte ca un amfiteatru, impadurit de molid si fag. Dintre culmi, se inalta varfurile Toaca (1404 m) ca o piramida, si Panaghia, ca un turn urias.

In padurile acestor munti, se intalnesc palcuri de jnepeni, ienuperi, smirdari. afini si merisori. Cele mai pitoresti. in zona,, sunt culmile paralele cu Obcinele Bucovinei, ceva mai putin inalte (1000 m) in care se intalnesc arboretele cu Zada (Larix decidua var. polonica); palcuri din acest conifer rar la noi, uneori sunt in amestec cu molid, brad, fag, paltin.

La Cheile Bkazului, pe un brau de piatra, suspendati deasupra prapastiei, stau copacii de zada ca sageti gigantice infipte in calcar, cu varful spre cer, cu smocuri din 30-40 de ace cazatoare, cu lujeri mici, sferici, acoperiti cu solzi subtiri, rigizi. in zona, zada se numeste si "crin" astfel ca vizitatorii pot admira "Polita cu crini" pe o suprafata de aprox. 90 ha, declarata monument al naturii (la Piatra Detunata, Piciorul Maicilor s.a.).

Zada are multe intrebuintari: lemn pentru hartie si pentru fabricarea rasinei venetiene (un fel de chihlimbar); scoarta pentru tabacitul pieilor si pentru burdufuri de branza, frunzele pentru sirop continand vitamina C.

Zada trebuie ocrotita.

In aceasta zona, se poate admira ca o statuie, stanca "Dochia"; legenda spune ca ar reprezenta-o pe frumoasa fiica a lui Decebal, care urmarita de dusmani, a cerut zeului Zamolxis sa o transforme in "stana de piatra cu inima rece" - scrie Vlahuta. Alte forme cu adevarat megalitice sunt: "Turnul Sihastrului™, "Caciula Dorobantului", "Tabara Vulturilor". in apropiere, este manastirea Durau, unde se pot vedea frumoasele picturi ale lui Tonitza."

Flora Muntilor Ceahlau cuprinde o bogatie de endemisme, ca si flora Bucegilor: caldaruse, clopotei carpatici, garofite de munte, gentiane, papucul doamnei, floarea de colt, arbori de tisa s.a..

In caldarile de la Coza (Piatra Neamt) sunt fosile de pesti (sardele - Ciupea crenata) comparate Ncu fauna de pesti de la Suslanesti-Muscel; pentru acest cuib de fosile a fost declarata rezervatie geologica. in calcarele masive albe-cenusii de la Masivul Munticelu (jud. Neamt), s-au gasit fosile de Moluste, dovada ca pe-aici a fost odata o mare calda pana in nordul Moldovei

Minunat este reciful de Corali aflat intr-un bloc urias numit "Piatra Teiului" desprins din Ceahlau si rostogolit pe malul lacului de acumulare Bicaz. Legenda dupa E. Topa, spune ca diavolul anume a aruncat-o spre a opri cursul Bistritei si alasat-o pe malul Bicazului, surprins de zorii zilei (cand duhurile rele dispar). Blocul inalt de 17 m, are in varf un tei plantat de un cioban de afeolo, de unde numele dat pietrei

“Ceahlaul este un munte imparat, este podoaba, poezia tarii, este izvorul tainic al legendelor si doinelor neamului nostru, este ochiul estern deschis asupra hotarelor mosiei stramosesti.”
(Nicolae Gane)

“Daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost atat de vestit ca Olimpul, Pindul sau Pelias. Este asezat in partile Neamtului, nu departe de izvorul Tazlaului, iar in mijlocul lui e acoperit de zapezi vesnice; pe varful lui insa nu se gaseste nici un pic de nea, fiindca pare sa fie deasupra norilor de zapada. Din varful sau, care se-nalta ca un turn, se pravale un parau foarte limpede, ce se napusteste cu mare larma peste stanci abrupte…

Drept in varf se vede o statuie straveche, inalta de 5 coti, infatisand o batrana cu 20 de mioare, din a carei parte fireasca curge intr-una un izvor. E anevoie de spus daca natura a vrut sa-si arate aici jocul sau daca statuia a fost lucrata de mana unui artist dibaci. Caci statuia nu sta pe nici o temelie, ci e crescuta si legata
strans de celelalte stanci….”
(Dimitrie Cantemir)
“Pe malul drept, in valea Calugarenilor, se-nalta o namila de stanca – “Piatra Teiului”. Cic-a vrut dracu odata sa iezeasca Bistrita si, rupand un hartan din Ceahlau, l-a luat de-a fedelesu si s-a pogorat cu el in puterea noptii, dar pe vale l-a prins cantarea cocosilor si-a zbughit-o Aghiuta, lasand stana-n batatura, de s-au crucit oamenii cand au vazut-o a doua zi. Cotim la dreapta pe sub podul de la Gura Largului, si deodata ni se deschide inainte minunata priveliste a Ceahlaului.

Singur si posomorat, trufas stapanitor peste-un popor de munti, ce par pe langa dansul musuroaie, inaltandu-si crestetu-n cer, scarmanand norii in raghila de stanci infipte pe fruntea-i plesuva, mandrul urias farmeca raul cu puterea maretiei lui si-l face sa-si uite drumul si dorul de campie. De pe la namiezi pana-n scapatatul soarelui ne poarta Bistrita tot pe langa el – pleaca ea uneori, hotarata sa nu se mai intoarca, si iar se razgandeste, si vine mai aproape, aciura vrajita sub poalele lui, rotindu-se-n loc, scuturandu-si platosa-i stralucitoare, aci suspinand din adanc, aci privindu-l lung, strigandu-l, dand freamat padurilor cu glasu-i de valuri.

Intr-un tarziu isi ia seama si pleaca manioasa, vorbeste singura, se bate de maluri, urland s-arunca toata, cat ii de lata, peste inaltele praguri de la Bicaz si de la Lunca Strambului. Nalucesc pe tapsane casutele satelor, prin vai herastraie, din intunecimi de codru rasar marete vechile manastiri: Pangarati, Bisericanii, castel fantastic pe varful unei maguri, si mai in vale, Bistrita, dupa o perdea de plopi. Inainte, Batca Doamnei s-abate la stanga si ne-arata orasul – cel mai frumos oras de munte al Moldovii – culcat intre doua straji inalte: Pietricica si Cozla.

La asfintitul soarelui suntem in Piatra. Pamantul umbla cu noi. Ceahlaul, ridicandu-si falnic fruntea peste grinduri, ne priveste inca din negurile departarii.”
(Alexandru Vlahuta)

RELIEFUL TARII NOASTRE

Relieful tarii noastre este impartit in trei grupe: campii (0-200m), dealuri si podisuri (200-1000m), munti (peste 1000m).

Pe harta tarii formele de relief sunt repartizate astfel:
• In centrul tarii se afla podisurile si dealurile.
• De jur imprejur se inalta Muntii Carpati.
• In afara muntilor se intind dealurile si podisurile.

Fiecare forma de relief ocupa cam a treia parte din suprafata Romaniei.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles