Parerile istoricilor despre domeniul domnesc

Trimis la data: 2010-05-08 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Crina Horescu Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Se considera, in genere, ca dreptul de stapanire asupra pamantului, pe care-1 aveau domnii Tarii Romanesti ca, de altminteri, si ai Moldovei, in primele veacuri de dupa infiintarea statelor, a imbracat doua aspecte diferite: domnul exercita mai intai o stapanire superioara, asupra intregului teritoriu al tarii, dominiul eminent, inteles ca o stapanire suprapusa, care facea din domn originea oricarui drept de proprietate; iar in al doilea rand, el tinea in stapanire directa, la fel ca ceilalti feudali ai tarii, un numar de sate si orase, care constituiau domeniul domnesc propriu-zis. Pana azi acesta din urma nu a format obiectul nici unei cercetari speciale, desi istoricii au trebuit in repetate randuri, sa se ocupe de el, deoarece aparea in stransa legatura cu cateva probleme de cea mai mare importanta, ca originea proprietatii, caracterul intemeierii statelor si sensul dominiului eminent.

Primul istoric, care s-a ocupat de aceasta problema, referindu-se, cum era si firesc, la Moldova a fost Dimitrie Cantemir. El afirma textual ca "toata Moldova de odinioara... a fost patrimoniul unui singur domn si letopisetele si actele vechilor domni arata destul si prea destul". Boierimea Moldovei din cele mai vechi timpuri este socotita creatia domnului avandu-si originea in ceata de nobili din Maramures, care inconjura pe Dragos in vremea descalecarii. Acesta si domnii urmatori au improprietarit pe boieri in locuri pustii: "Fiecare era daruit... dupa cum stralucea mai tare prin virtutile sale, cu dregatorii, cu sate, cu pamant, cu care sa-si tie rangul capatat"1.

Daniile puteau fi retrase, caci "mai degraba datina tarii, decat vreo lege, se opunea la aceasta"; dar "cu toate ca au fost unii domni care au luat iarasi in stapanire mosiile date... de inaintasii lor, cu osebire sub cuvant ca au fost date unor oameni nevrednici, lucrul n-a fost insa nicicand luat in seama... iar cei pagubiti au dobandit dreptatea si totdeauna li s-au dat indarat mosiile de catre urmasii acestor domni"2.

Opiniile lui Cantemir despre proprietate mai apar odata in secolul al XVIIHea, dar n acest al doilea caz nu mai aveam de-a face cu pareri cuprinse in vreo lucrare istorica, ci u punctul de vedere, dintr-un moment dat, al oficialitatii Moldovei. in raspunsul trimis de livan guvernatorului austriac al Bucovinei, in 1782, in legatura cu "mosiile ce le-au dat lomnii", se afirma ca "tot locul tarii Moldovei dintr-un inceput loc domnesc au fost si-nai pe urma stapanitorii domnii au dat danie cui au vrut... dupa slujba si cinstea fiecaruia"1.

Vcest punct de vedere oficial s-a schimbat insa in cursul timpului, asa incat la 1817 el a ijuns sa reprezinte tocmai contrariul celor afirmate cu treizeci si cinci de ani inainte. La iceasta data, Obsteasca Adunare a Moldovei, chemata sa refere "pentru felul proprietatii n tara", intocmeste o cuprinzatoare anafora, redactata desigur de juristul Andronache Donici2 , prin care urma sa se puna capat procesului dintre Iordache Ruset biv vel logofat ii satele din Vrancea.

Adunarea trebuia sa raspunda "daca tot cuprinsul pamantului Moldovei a fost den in vechime domnesc si daca... au fost nelocuit..., iar dupa vreme cea nai multa parte ar fi trecut atat la manastiri, cat si la familii boieresti si alti pamanteni, irin danii si afierosiri, pentru ravna sau spre rasplata vreunei slujbe". In raspunsul lor, ioierii s-au intemeiat mai intai pe "istoriile vechi". inainte de venirea romanilor, zic ei, ,pamantul Dachiei au fost lacuit de norod", ca si in timpul migratiunilor, cand populatia xaia "mai ales in partile muntilor".

"Istoricii din Bretania" si Cantemir insusi sunt invocati pentru a arata ca "Dragos voievod... au cuprins locurile si satele, pe care le-au lasat la mosanasii vechi... Dragos voda viind au gasit pamantul lacuit... n-au discalicat pamantul Moldovei, pustiu, ca sa se poata prepune cum ca de vreme ce... au fost pustiu, apoi dar pamantul au fost domnesc".

Se cauta argumente, in sprijinul acestor teze, si in hrisoavele iomnilor, "care au statut curanda vreme dupa Dragos voda, prin care se dovedeste nu numai lacuirea pamantului... inainte de descalicatoare, ...ci si dreptatile mosanasilor lacuitori", si din ele se trage concluzia ca mosiile au fost stapanite "den mosi si stramosi", fara sa fie nevoie sa se ceara lui Dragos si urmasilor sai "scrisori spre dovada stapanirii".

Boierii arata de asemenea "locurile care den veac au fost domnesti". Ele sunt: "1. Locurile de pustiiu, adica ce nu s-au stapanit de nimenea den nepomenit veac, cum si locuri de mosii deschisa, ce s-ar gasi intre alte hotara impresurate sub nume tainuit sau schimbat si necuprins in scrisorile megiesatelor mosii. Al 2-lea: branistile domnesti ce au fost den veac -- si al 3-lea: locurile targurilor. Acestea au fost ale domniei, care si acum daca s-ar gasi asemenea locuri deschisa de targuri si pustii, ar fi domnesti"3.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles