Partidele politice din 1989

Trimis la data: 2005-03-18 Materia: Stiinte Politice Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 25
Autor: Cristian Oprisan Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ideea de baza a lucrarii de fata o constituie partidele politice, sistemele de partide din Romania tratate din perspectiva valorilor democratiei si a consolidarii acesteia. Accentul lucrarii cade pe impulsul politic nou pe care partidele nou aparute intrand intr-un fel de reactie chimica, o genereaza.

Sistemul de partide in Romania -1989



Ideea de baza a lucrarii de fata o constituie partidele politice, sistemele de partide din Romania tratate din perspectiva valorilor democratiei si a consolidarii acesteia. Accentul lucrarii cade pe impulsul politic nou pe care partidele nou aparute intrand intr-un fel de reactie chimica, o genereaza.
Nu exista democratie fara partide, dar reciproca insa nu este valabila: caci partidele nu pot garanta prin simpla lor existenta, democratia.
Ipoteza – In lucrarea de fata incerc sa observ si sa analizez evolutia sistemelor de partide in Romania, dupa 1989,ca punct de referinta in istoria celor doua state; momentul in care sistemul comunist se prabuseste, lasand loc aparitiei pluralismului si a viziunilor socio-economice de tip liberal. Important este de observat impactul pe care partidele politice nou aparute l-a avut asupra societatii, si modul in care acestea au reusit sa implementeze politica liberala. Pornind de la aceste premise am incercat sa observ totodata ce elemente diferentiaza cele doua cazuri luate in discutie, pornind de la ideea ca amandoua au fost timp de cateva decenii sub acelasi regim politic.
Metoda de cercetare care sa ilustreze cel mai bine subiectul propus este analiza comparativa.
Democratia nu poate exista cu adevarat decat daca indivizii se grupeaza in functie de scopurile si afinitatile lor politice, adica daca intre un individ si stat se insereaza acele formatiuni colective, fiecare reprezentand o anume orientare comuna pentru membrii sai, un partid politic
Sisteme de partide – parte teoretica.
In conformitate cu precizarile facute de Maurice Duverger “un sistem de partide al unei tari se defineste prin formele si modalitatile in care coexista mai multe partide1. Pentru autorul francez exista doua serii de lemente care compun un sistem de partide: pe de o parte, este vorba de asemanarile si deosebirile care pot exista in structurile interioare ale fiecarui partid; se pot distinge astfel sisteme de partide centralizate si descentralizate, de partide totalitare si partide specializate, de partide suple si partide rigide. Pe de alta parte, compararea diferitelor partide permite un nou nivel de analiza, si anume: numarul partidelor, dimensiunile si tipurile lor, localizarea spatiala, repartitia politica a acestora.
Sistemele de partide insa sunt efectul a numerosi si complexi factori. Pe de o parte e vorba de factorii generali, comuni tuturor statelor, iar, pe de alta parte este vorba despre factorii specifici. Prima categorie, cea a factorilor specifici include elemente ca: istoria si traditiile specifice unui stat, credintele religioase ale acestuia, compozitia etnica.
In ceeea ce priveste factorii generali acestia sunt in numar de trei, si anume: socio-economici, ideologici si tehnici.
Factorii socio-economici. Pentru Duverger influenta claselor sociale asupra sistemului politic are cea mai mare importanta. In acest sens, autorul considera ca se poate descrie diviziunea partidelor europene din secolul al XIX-lea, intre conservatori si liberali, ca opozitia intre aristocratia funciara si burghezia financiara; de asemenea, aparitia partidelor socialiste la inceputul secolului al XX-lea coincide cu intrarea clasei muncitoare in viata politica.
Factorii ideologici. Acesti factori de ordin ideologic corespund intr-o buna masura pozitiilor de clasa. Un partid care nu-si schimba “sigla” nu inseamna ca nu este supus transformarii, inclusiv in privinta ideologiei sale: competitia politica obliga partidele sa-si revizuiasca permanent pozitiile ideologice.
Factorii tehnici. Acesti factori vizeaza regimul sau sistemul electoral. Aceasta are un rol esential pentru configurarea sistemului de partide al unui stat. Duverger a schematizat impactul general al modului de scrutin in urmatoarele trei formule:
reprezentarea proportionala tinde spre un sistem de partide multiple, rigide, independente si stabile;
scrutinul majoritar cu doua tururi tinde spre un sistem de partide multiple, suple, dependente dar mai putin stabile;
scrutinul majoritar cu tur unic tinde spre un sistem dualist, cu alternanta marilor partide independente.
Critica adusa pozitiei lui Duverger apartine lui Douglas W. Rae care arata “ca toate sistemele electorale, inclusiv reprezentarea proportionala, dau o prima de locuri parlamentare celor mai puternice partide si afecteaza mai mult sau mai putin partidele mici. Totodata, scrutinul majoritar cu un singur tur implica in mod inevitabil sistemul bipartidismului”.
Tipologia sistemelor de partide.
Literatura traditionala despre partidele politice este in cea mai mare parte favorabila sistemului bipartidic, numit si sistem cu doua partide, considerandu-se ca acest sistem nu este numai unul stabil si eficient decat cel multipartidic, dar este si superior din punct de vedere calitativ in ceea ce priveste valorile democratice fundamentale.
Avantajele sistemului bipartidist sunt prezentate, succint, astfel:
are o influenta moderatoare si centralizatoare asupra regimului democratic. Daca exista doar doua partide competitoare ele vor tinde sa-si concentreze atentia asupra alegatorilor neangajati, aflati in mijlocul spectrului politic.
in sistemul bipartidic executivul va fi stabil, pentru ca el va fi o entitate consistenta a unui singur partid – partidul majoritar (A. Lawrence Lowell considera ca legislativul trebuie sa contina doua partide si numai doua….in scopul ca formula parlamentara a guvernamantuluisa poata sa produca mereu rezultate bune”1).
alegatorii pot face o distinctie clara intre doua seturi alternative de politici publice; programul partidului castigator va deveni automat programul cabinetului.
Totusi, in literatura s-au impus si criticile aduse sistemului bipartidist, cum ar fi:
Punctul de referinta in analiza sistemului bipartidist ca fiind cel mai bun, au fost statele unde contrastul dintre multipartidism si bipartidist a fost puternic: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, pe de o parte si Italia postbelica, Republica de la Weimar,Republicile a II-a si a IV-a franceze pe de alta parte. Insa recentele analize compoarative au aratat ca in democratiile mai mici democratia este combinata cu un sistem multipartidic: statele scandinave, Elvetia, Benelux.
Realitatea ne arata ca multipartidismul este asociat cu o durata de viata relativ scurta a cabinetelor, dar este eronat sa privim astfel instabilitatea ca un indicator al declinului unui sistem politic.
In ceea ce priveste asertiunea ca sistemele bipartidiste sunt mai bune calitativ decat cele multipartidiste trebuie aratat ca este o contradictie intre cele doua
asumptii ale exponentilor acestor sisteme: ca ambele partide vor fi moderate si centriste precum si ca aceea ca ele ofera o alegere clara intre programe. Daca programele lor sunt inchise centrului ele vor fi similare unul cu celalalt astfel incat, in loc sa ofere o alegere semnificativa pentru alegatori, partidele vor fi simple “ecouri” unul pentru celalalt.
In final trebuie sa semnalam faptul ca adeptii bipartidismului isi intemeiaza sustinerea pe asumptia ca in sistemul politic exista o singura dimensiune ideologica: stanga-dreapta. Astfel, un sistem bipartidist nu poate reflecta domensiunile ideologice majore care pot exista intr-o secietate.
Asadar, multa vreme sistemele de partide au fost clasificate dupa criteriul numarului de partide existente intr-un sistem politc. O prima reactie la acest mod de abordare este scaderea bazei numerice “pe fundamentul afirmatiei ca distinctia traditionala dintre pattern-urile bi si multi-partidiste nu a condus la o intelegere suficienta”. Astfel, M. Weiner si J. LaPalombara propun pentru sistemele de partide competitive urmatoarea tipologie (dupa modul de distribuire a puterii):
Hegemonic-ideologice;
Hegemonic-pragmatic;
Alternant-ideologic;
Alternant-pragmatic1.
Alta reactie este aceea a lui Jean Blondel care a propus o clasificare a sistemelor de partide care ia in calcul atat numarul partidelor cat si dimensiunea lor relativa, astfel identificand patru clase, categorii de sisteme de partide:
Sistem bipartidic;
Sistem de doua partide si jumatate;
Sistem multipartidic cu un partid dominant;
Sistem multipartidic fara un partid dominant.
Cel care va reusi sa elaboreze o teorie unificata asupra partidelor si a sistemelor partide va fi Giovani Sartori, el considerand ca numarul partidelor conteaza in analiza unui sistem de partide, “pentru ca numarul de partide indica o trasatura importanta a sistemului politic: masura in care puterea politica este sau nu fragmentata, dispersata sau concentrata. Prin simpla cunoastere a numarului de partide aflam numarul de curente de interactiune care sunt implicate”.
In urma stabilirii celor doua reguli de numarare (una care ne spune ca un partid minor poate fi scos de la socoteala ca fiind irelevant daca el ramane in timp inutil, si, cea de-a doua care ne spune ca un partid este considerat relevant ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles