Pastelurile - Vasile Alecsandri

Trimis la data: 2003-03-03 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Nicoleta Dinu Dimensiune: 163kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In ,,muzeul” literaturii romane, V. Alecsandri isi are locul sau, un loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane, fiind ,,un om nascut in ceas bun” (Slavici), ,,un noroc al istoriei noastre” (P.Zarifopol), cu reale si importante contributii la unificarea constiintei nationale.

VASILE ALECSANDRI

PASTELURILE

- prezentare generala -

0x08 graphic
In ,,muzeul" literaturii romane, V. Alecsandri isi are locul sau, un
loc insemnat in toata dezvoltarea culturii romane, fiind ,,un om
nascut in ceas bun" (Slavici), ,,un noroc al istoriei noastre"
(P.Zarifopol), cu reale si importante contributii la unificarea
constiintei nationale.

Scriitor cetatean, Alecsandri a considerat ca radacinile adevaratei
literaturi stau in folclor, in realitatea sociala si cea istorica.
Marturisea: ,,daca imprejurarile m-au facut poet, aceasta am s-o
multumesc poporului roman din care m-am nascut si care cuprinde in
sanul sau comoara nesecata de cea mai sublima poezie."

Alecsandri este cel mai important poet roman de pana la Eminescu. A
daruit contemporanilor si urmasilor sai o uriasa opera cu larga
deschidere catre poezie, proza si dramaturgie, cu innoiri remarcabile
pentru fiecare gen si specie literara. El a daltuit si modernizat
limba literara. Un contemporan al sau, Hasdeu, aprecia pe Vasile
Alecsandri: ,,El este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet
al gandirii si al simtirii romanesti. El a cantat toate dorintele, el
a plans toate nevoile si necazurile romanimii... El este gloria
nediscutabila a literaturii romane."

Geneza pastelurilor

Alecsandri, din 1880 is creeaza un climat linistitor la Mircesti,
eliberandu-se de corvezile politice si oferindu-si indelungate ore de
meditatie critica asupra propiei creatii. Intuind si exigentele
timpului sau, ii scrie lui Hurmuzachi in 1865: ,,Am scris bucati mai
mult sau mai putin usoare, a venit timpul ca sa scriu ceva mai serios,
mai literar." Peste trei ani, ii marturiseste aceluiasi: ,,Am inceput
o galerie de pasteluri ce va cuprinde diferite tablouri de frumuseti
ale naturii si de munca campului."

,,Pastelurile" au aparut in ,,Convorbiri literare" intre 1868-1869,
iar in 1875, au aparut in ,,Opere complete", intr-o selectie unitara,
propusa chiar de poet, si cuprinzand 30 de poezii, carora le adauga 10
piese, nelegate organic de acestea. In fruntea ciclului de "poeme
sublime"(Hasdeu), autorul a asezat "Serile de la Mircesti", o idila de
interior, si pastel ce exprima personalitatea creatorului sau, fiind
si intaia poezie ce introduce la noi motivul meditatiei la masa de
scris, cu somnolarea in fata sobei.

Mircesti devine astfel "resedinta poeziei", un spatiu unic, cu "un
bogat si tare aer spiritual, cu o atmosfera de o puritate aproape
metafizica, fara povara."(V. Voiculescu)

Pastelurile compuse acum, sunt expresia temperamentului sau clasic,
inclinat spre soare. Ele constituie " intr-o lirica a linistii si a
fericirii rurale", "un calendar al spiritului rural si al muncilor
campenesti"(G. Calinescu). Poeziile, compuse numai din catrene, au
puncte de plecare hesiodice, horatiene si vergiliene, carora le adauga
puternice valente de sensibilitate moderna.

In vesnica rotire a anotimpurilor, Toamna, cea mai rasfatata de poetii
romani, are la V. Alecsandri un singur pastel:"Sfarsit de toamna".
Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii, avand corespondente cu
pictura lui Andreescu "Padurea desfrunzita". Anotimpul ramane bogat
reprezentat in lirica romaneasca, prin Eminescu, Pillat "In vie", Goga
"Coboara toamna", Voiculescu "Faurirea toamnei", Bacovia "In gradina",
Blaga "Bunatatea toamnei", demonstrand tot atitea valente ale
anotimpului si reprezentari estetice. Astfel, preludiu poate fi
sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga, un crescendo al anotimpului
se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei -
Voiculescu, Blaga, Bacovia, ultimul declansand spectacolul tragic
shakesperean, Blaga propunand-o ca pe un catarsis.

Iarna,desi neiubita de fiinta meridionala a lui Alecsandri, populeaza
universul sau poetic, oferind un spectacol fascinant,presarat uneori
cu amintirea unor intamplari parca uitate, cu zboruri fantastice, cu
vise. ,,Iarna", ,,Viscolul", ,,Sania", ,,Miezul iernii", ,,Sfarsitul
iernii", infatiseaza acest anotimp cu notele lui caracteristice ;
zapada , crivatul , gerul , ce inunda vazduhul, campul, dealurile,
apele, casele, padurea si vietuitoarele, ce fug spaimantate.

Vara e la Alecsandri anotimp ce aminteste de iarna, prin acea liniste
deplina, dar diferit de aceasta prin miscare, flora si fauna, ca si
prin verdele, ce apare atat de rar in cromatica pastelului.,,Lunca din
Mircesti", ,,Concertul in lunca", ,,Rodica", ,,Balta", ,,Secerisul",
,,Cositul" si ,,Baraganul" compun un scenariu original al anotimpului,
simtit ca o simbioza a omului cu natura.Vara lui Alecsandri o
anticipeaza pe cea a lui Cosbuc din ,,Vara" si ,,Noapte de vara", pe
Blaga din ,,Vara", St.O.Iosif din ,,Pasteluri", V.Eftimiu ,,Seceta",
ori pe O.Cazimir,,Iulie". De asemenea ,,Cosasi odihnindu-se" si
,,Tarancuta",cunoscutele picturi ale lui Grigorescu se pot asocia
celebrarii acestui anotimp nuntit cu soarele. Doua serii de tablouri
constante sunt definite in pastelurile verii: pe de o parte seceta,
(la V.Eftimiu si O.Cazimir), pe de alta, rodnicia (la Blaga,
G.Dumitrescu). La Alecsandri apare cel de-al-II-lea aspect, asociat cu
prezenta campului.

In cartea anotimpurilor, Primavara ocupa in pastelul romanesc o
suprafata redusa, fiind infatisata in doua registre; unul de
suprafata, ca anotimp al copilariei, al izbucnirii la viata, ca
revansa la amorteala iernii, si celalalt, de adincime, de meditatie
lirica. La mircesteanul Alecsandri se gasesc ambele aspecte. Strigatul
triumfator al victoriei vietii izbucneste din cele mai mici glasuri:
paraie, muguri, fluturi, firul de iarba si gandacul, copilasii veseli,
ca in ,,Oaspetii primaverii", ,,Cucoarele", ,,Dimineata", ,,Tunetul",
,,Pastele",.Alte versuri sugereaza un vadit potential emotiv si
meditativ al poetului care observa: ,, lumina e mai calda si-n inima
patrunde". Unele poezii ale lui Pillat, Voiculescu si Blaga vor adanci
aceste aspecte in viziuni proprii.

In pastelurile romanesti, ca reper intermediar intre cosmic si uman,
se concretizeaza diferite elemente caracteristice cum ar fi: marea,
muntele, sesul, balta. Din acestea Minulescu, Baconski, Maniu au facut
semnificatii mai adanci, simboliste. Alecsandri le-a transformat in
efigii ale naturii, devenite la el insusi obiect al admiratiei. De
exemplu, Baraganul lui Alecsandri, aflat in vecinatatea lui Odobescu
din ,,Pseudokinegeticos", ocupa un loc important,impresionand prin
lipsa semnelor de viata,prin tristetea sesului.Balta ce a debutat in
literatura prin Alecsandri: in,,Malul Siretului", si"Balta", creeaza
un univers activ colcaind de viata incipienta, o expresie originala a
fertilitatii spontane.In acelasi timp, in pastelurile lui Alecsandri
lipsesc elementele extremitatii naturii, cum ar fi: marea si muntele.

Ca aspect general, in pastel, umanizarea naturii este privita ca o
infrangere, pierzind raporturile directe sau indirecte cu cosmicul,
prin intrarea sub imperiul legii umane. Naturii i se amputeaza
dimensiunile infinite, mai ales in poezia moderna, prin ingradirea ei
de perceptii limitate ale unui spatiu ca: targul, gradina, casa
(prezentate miniatural, ori umoristic sau malefic).

,,Pastelurile" lui Alecsandri contribuie la cunoasterea culturi
romanesti cu inefabilul ei, cu farmecul vietii rurale.,,Pastelurile"
au reprezentat,,Una din insulele cele mai izolate de furtuni din
arhipelagul...poeziei noastre descriptive.Sunt Georgicele noastre
ajustate la meridianul nostrul moldav"(Perpessicius).

Nu numai clasic sau numai romantic, Alecsandri este mai curand ,,un
tip autohton de simtire gratioasa, de un lirism senin, de o anume
contemplativitate etnica" ( P. Constantinescu). Valorificand
exprisivitatea limbii noastre, poetul ,,Legendelor", al,,Doinelor" dar
mai ales al ,,Pastelurilor" a facut sa sune intr-un mod nou ,,graiul
cel mai dulce din tarile romane", parcurgand un drum de cautari
fericite si impliniri.Pentru Alecsandri, limba ,,e cartea de noblete,
testimoniul de nationalitate al unui neam, altarul imprejurului caruia
toti se aduna, cu inima iubitoare si cu simtire de devotament unii
catre altii".

Limba si stilul o culme a artei sale poetice in ,,Pasteluri", ca o
expresie a asimilarii superioare a folclorului, a limbii vechi, careia
i-a adaugat elemente carturaresti si romantice.Astfel, poetul a
depasit perioada copilariei estetismului, ,,pastelurile" fiind ,,Cea
mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii
romane indeobste", dupa cum observa marele critic literar Titu
Maiorescu.

Stilul sau se caracterizeaza prin: claritate, simplitate,
expresivitate, naturalete, conciziune, in mare masura datorate
influentei folclorului. ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles