Patrunderea si dezvoltarea crestinismului in Scythia minor

Trimis la data: 2006-01-23 Materia: Religie Nivel: Facultate Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 76
Autor: Irina Lungu Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Din indepartate vremi, Dobrogea a fost locuita de "o ramura a poporului traco-get". Dar mai tirziu multe din popoarele migratoare, in mersul lor spre Bizant sau spre Apusul Europei, au trecut si peste teritoriul ei. Dintre acestea amintim pe sciti, care au zabovit mai mult pe aici, au format unele statulete si dupa ei poporul, mai intii, oficialitatea romana mai apoi, au numit acest tinut Scythia si respectiv Scythia minor. In secolul al VII-lea i.Hr. au aparut pe tarmul sting al Pontului Euxin - Marea Neagra - colonisti greci din Milet si Heracleea, care au fundat aici o seama de orase-cetati: Histria, Tomis, Callatis, Bizone, Crunoi, Cranea s.a.

Mai inspre inceputul acestei curgatoare ere, in secolul al II-lea i.Hr., Roma a facut insemnati pasi in cucerirea Peninsulei Balcanice. Ajunsi in aceste parti, romanii au cautat sa faca din Dunare granita de nord a statului lor. Pentru aceasta, au cautat prilej sa cucereasca si pamintul Dobrogei. Acest lucru le-a reusit in timpul conflictului lor cu regele Mitridate VI Eupator al Pontului (111-63 i.Hr.), cind, in anii 72-71 i.Hr., aceasta provincie a ajuns pentru prima data in granitele statului roman.

Roma a stapinit acum aici numai pina in anul 61 i. Hr., cind populatia bastinasa, satula de opresiune, ajutata de Burebista, regele Daciei (c. 70-44 i.Hr.), intr-o lupta data linga Histria, I-a infrint armata si a scapat de sub stapinirea sa.

Dupa aceasta prima dominatie romana, peste pamintul Scythiei - cum ii ziceau bastinasii - Dobrogea de mai apoi, a venit stapinirea geto-dacilor lui Burebista, care a tinut doar pina dupa anul 44 i.Hr., cind acesta a fost asasinat.

Dupa disparitia lui, romanii si-au reluat planul de a face din Dunare hotar nordic pentru tara lor si in anii 29-28 i.Hr., M. Licinius-Crassus, proconsulul Macedoniei si-a condus trupele in Scythia, a infrint pe mai multi conducatori daci de aici, a ajuns la gurile Dunarii si a instaurat in aceasta parte o noua perioada de dominatie romana, care, de asta data, va dainui multa vreme.
Ajunsa definitiv sub stapinirea Romei, Scythia - sau Dacia Pontica, asa cum vor unii sa I se zica - a fost supusa, cu bune rezultate, unui intens proces de romanizare.

O proba a reusitei acestuia si, totodata, o dovada de netagaduit a prezentei stramosilor nostri romani pe aici o constituie cele citeva sute - peste 650 - de inscriptii redactate in limba latina, descoperite pina acum in peste o suta de asezari presarate pe tot intinsul pamintului dobrogean.

Ajunsi la acest moment din istoria Dobrogei, vom semnala ca in timpul cind se infaptuia romanizarea populatiei autohtone din Scythia -Dobrogea de astazi - in Betleemul Iudeei s-a nascut Mintuitorul Hristos, a carui persoana si invatatura aveau sa ocupe mai apoi un loc de frunte in istoria si cultura lumii.

Curind dupa jumatatea primului veac al acestei curgatore ere, din Tara Sfinta plecau printre "neamuri", spre a-I propovadui invatatura, apostolii si ucenicii Sai. Chiar de pe atunci, parte din acestia o adusesera in mijocul populatiei romanizate din Peninsula Balcanica, unde in provinciile Tracia, Macedonia, Iliria si pe coasta Dalmatiei - deci pina in apropierea Dunarii de Jos - predicasera Sfintul Apostol Pavel si unii din invataceii sai.

Cu vremea, aceasta invatatura s-a facut auzita si in Scita - Dobrogea de azi - fara insa a se putea preciza cind anume a avut loc acest inceput. Pina ce marturiile istorice, de orice fel, ale acelor indepartate vremi au sa ateste - in chip neindoios - timpuria existenta a crestinismuli la stamosii nostri, acest inceput incearca a-l lamuri pe de o parte traditia, iar pe de alta acea "necesitate logic-istorica", de care in anul 1911 vorbea istoricul si arheologul roman Vasile Parvan ( 1927).

Dupa o veche traditie - paradosis - cunoscuta si de scriitorul bisericesc crestin Origen († 253) - deci de dinainte de el - si mai apoi inserata de istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea († 340) in a sa Isotrie bisericeasca (III, 1; 1-3), tinutul dintre Dunarea de Jos si Pontul Euxin - Marea Neagra - si mai ales orasele de pe tarmurile acestuia au fost evanghelizate de Sfintul Apostol Andrei, caruia, dupa Cincizecime, sortii i-ar fi harazit crestinarea Scitiei, nume pe care in acel timp - secolul I d. Hr. - precum s-a aratat, poporul il dadea acestui tinut.


Istorisind acest fapt, parintele istoriei bisericesti scrie: "Cind Sfintii Apostoli si ucenici ai Mintuitorului nostru s-au imprastiat peste tot pamintul locuit, Toma, precum cuprinde traditia, a luat (spre evanghelizare) tara partilor; Andrei, Scythia; Ioan, Asia, unde si-a petrecut viata pina ce a murit in Efes. Acestea sint relatate intocmai de Origen in cartea a II-a a Comentariilor asupra Genezei".

Acceptata de unii, respinsa de altii, aceasta traditie a aparut in scrisul nostru romanesc inca din secolul al XVIII-lea, cind intre anii 1682 si 1686 mitropolitului Dosoftei al Moldovei († 1693) scria in "Proloagele" sale pe luna noiembrie, la a treizecea zi, ca "Apostolului Andrei I-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde-i acum Tarigradul, Tracia si Macedonia si sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sint pe Dunare, Tesalia si acestea toate le-a umblat".

Alaturi de aceasta, amintirea predicarii Apostolului Andrei prin Dobrogea se intilneste si azi in unele elemente folclorice ale locuitorilor acestei provincii romanesti. Dupa o legenda, intilnita in satul Cuzgun - azi Ioan Corvin - din apropierea asezarii romane de la Adamclisi, partea de sud a Dobrogei, Apostolul Andrei ar fi venit "la predicarea pe jos si c-un bat in mina". N-a stat mult pe aici, numai "f-o doua zile, dac-au stat".

Dar cit a stat "a invatat lumea sa se inchine". Si cind a plecat, a plecat "fara bat", caci "spun ca I-a fost sete si a dat cu batu-n stanca si-a isit apa. A tot chicurat pina a stat. Batrinii asa spun", incheie legenda. In timpul sederii sale, inca mai aminteste ea, in padurea de linga sat, intr-o pestera, Apostolul Andrei a facut o bisericuta, locul acesta numindu-se pina acum "Pestera Sfintului Andrei".

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles