Pesta Porcina

Trimis la data: 2003-05-20 Materia: Medicina Nivel: Liceu Pagini: 26 Nota: / 10 Downloads: 2508
Autor: Nicolae Andries Dimensiune: 699kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
1.Memorium
Boala ‘’PESTA PORCINA’’ a fost aleasa de subsemnatul Popa Razvan pentru sustinerea primei probe (Proiect) in vederea obtinerii atestatului in meseria de tehnician veterinar.Inca din clasa a-IX-a ne-am initiat in taina invatamantului despre tesuturi, aparate si organele animale pentru ca mai tarziu sa putem sa diferentiem organele sanatoase de cele bolnave
Aceasta boala am ales-o deoarece este o boala complexa ce poate face mari pierderi economice si ca sa pot afla mult mai multe argumente despre aceasta boala

2. Importanta economica
In Romania in anul 1899 s-au constatat oficial 15211 porci bolnovi cu o mortalitate de 71%
In anul 1975 in S.U.A. pierderile cauzate de ‘’peste porcina’’ erau evaluate la 30-40 milioane de $ si uneori s-a ajuns la 65 milioane $

3. Introducere despre boala
Pesta porcina este o boala infecto-contagioasa specifica porcului, produsa de un virus filtealul specific cu mers epizootic caracterizata din punct de vedere anatomoclinicca boala acuta, febrila, cu aspect de septicemie hemoragica.Boala se complica uneori in cursul evolutiei sale in formele mai lente, prin infecti datorita mai ales posteurelelor care produc leziuni pulmonare si salmonelelor care produc leziuni intestinale de tip necrotic.
Denumirea populara :’’ciuma porcilor’’

4.5. Istoric si raspandire
Pana la stabilire naturii sale virotice ‘’pesta porcina’’ a fost confundata cu Pasteureroza si Salmoneroza porcului, fiind cunoscuta sub numele de: Pneumoenterita infectioasa a porcului.

Boala a fost semnalata prima data in anul 1833 langa Cincinati, in statul Ohaio din America de N., fiind descrisa sub numele de: ‘’hog-chorela’’, caracterizata ca o epizootie cu mare difuzibilitate.
In urmatoarele 2 decenii, dupa prima ei aparitie, boala s-a extins in toate statele Americii de N. producand pagube mari. Ea continua sa fie confundata cu alte boli din grupa bolilor rosii ale porcului (rujetul, posteureroza, salmoneroza).

Schimburile intre statele industriale si comertul intre S.U.A. si Anglia ;mai ales importul de reproducatori au dus la introducerea bolii in Anglia unde a fost semnalata prima data in 1862, langa Windsor.

Din Anglia prin reproducatorii importati boala patrunde mai tarziu in: Norvegia(1882), Suedia(1882), Elvetia(1886), Germania(1893), Olanda, Danemarca. In Franta este semnalata prima data langa Marsilia in anul 1867; in acelasi an este semnalata in Rusia, ea fiind adusa prin reproducatorii amelioratori.
Mai tarziu ‘’pesta porcina’’ a fost identificata in Austro-Ungaria(1895), Serbia(1896).

Pana la sfarsitul secolului al-XIX-lea, boala s-a extins in toate tarile din Europa.In Romania boala a fost constatata prima data la ferma Bragadiru, langa Bucuresti de Storcovicisi Rugler(1893), care au facut la noi in tara prima descriere clinica, epizootologica si anatomo-patologica a ‘’pestei porcine’’.
In 1896, a fost prevazuta ‘’Legea de politie sanitar veterinara ‘’ sub numele de pneumonia porcului, alaturi de Rujet.

6.Etiologie
Agentul etiologic al ‘’pestei porcine’’ descoperit de catre Schewenitz si Dorset (1903) este un virus filtrabil care contine ARN, este sensibil la eter si este inrudit antigenic cu virusul bolii mucoaselor.
Virusul ‘’pestei porcine’’ are forma rotunda iar ca dimensiuni face parte dintre virusurile mici avand un diametru de 30-35 milimicroni in medie. Virusul are proprietatea de a fi separat prin spalare.

Aceasta proprietate poate fi manifestata si de catre hematiile altor specii de animale decat porcul.Virusul ‘’pestei porcine’’ este capabil sa declanseze singur boala la porc, in doze foarte mici. Tulpinile de virus din epizootiile de teren sunt putin mai virulente.

6.a. Caracteristicele virusului pestei porcine (v.p.p.)
Este un virus filtrabil, din grupa virusilor lipo-nucleo protidice, fiind un microorganism cu grad mai inalt si mai complex decat virusurile din grupa nucleo-protidice.

Este un virus invizibil la microscop, inclusiv prin metoda de microscopie fluorescenta. La microscopul electronic, in serul porcilor infectati virusul se prezinta sub forma unor corpusculi sferici cu dimensiunea de 20-30 milimicroni, care nu se gasesc in serul porcilor sanatosi.
Virusul trece prin filtrele Bergfeld, Chambeland, Mandler si Yeitz E.K. Sarcina sa electrica este negativa.

El este absorbit pe anumite particule inerte ca : hidroxidul de aluminiu, eaolin, carbune, metale in stare coloidala, pe unele celule vii sau moarte (hematii, leucocite, bacterii). La porcii bolnavi virusul este atat de aderent de globulele rosii incat chiar dupa spalare repetata in ser fiziologic a globulelor rosii, acestea raman virulente. Absorbtia pe hidroxidul de aluminiu sub forma de sange sau urina virulenta, se face in conditii optime la ph.5. Absorbtia pe AL(OH)3 este un fenomen reversibil, iar virusul nu isi modifica dupa elutie, patogenitatea.

6.b. Rezistenta virusului pestei porcine
La agenti fizici si chimici este destul de mare. La 60°C este distrus in 10 ore, dar la 59°C abia in 24 ore. Incalzit la 48-58°C se poate atenua, sau isi mareste doar perioada de incubatie in caz de inoculare la porcii receptivi. In mezeluri nu este omorat decat daca temperatura din interiorul produsului atinge 80-82°C timp de cel putin 5 min.. Doar afumare si chiar impreuna cu saramurarea, nu distruge virusul in aceste produse
Frigul conserva virusul pestos un timp indelungat.

In carnea congelata se pastreaza 4 ani, iar in sucul muscular pastrat la -1°C se mentine cel putin 33 zile. Uscarea nu influenteaza virusul in masura importanta, iar prin liofilizare se pastreaza un timp foarte larg de 137 luni pana la 7 ani. Lumina solara directa distruge virusul dupa un timp mai mare de 8 ore.

Agentii chimici il omoara intr-un timp de 2-6 ori mai mare daca este incorporat in proteine (ser, sange) decat fara aceste substante. Clorura de var 1/5 si 1/20 si laptele de var virusul in 20-60 min., hidroxidul de sodiu 3% intr-o ora, formolul 5% in 2 ore. Solutiilor dezifectante li se aduga iarna 5% sare de bucatarie, pentru a ingreuna inghetarea si se folosesc in stare fierbinte. Gublimatul corosiv, perhidrolul, fenolul, alcoolul concentrat actioneaza slab sau deloc asupra virusului pestos. Glicerina si sarea de bucatarie conserva virusul. In mediu acid (ph=5) virusul rezista un timp mai indelungat decat in mediu alcalin.

In cadavrele putrefiate, virusul pestei porcine este distrus intr-un timp dependent de intensitatea proceselor de putrefactie, care, la randul lor depind de temperatura. In general, in organele putrefiate dispare dupa 3-4 zile iar maduva osoasade la cadavrele intrate in putrefactie, dupa 15 zile. Procesele de putrefactie care au loc in apa de canal distrug virusul in aproximativ o ora. Procesele de putrefactie la temperatura de 56-70°C, care au loc in platforma de gunoi de grajd, omoara repede virusul, pe aceasta proprietate bazandu-se sterilizarea biotermica a gunoiului.

6.c. Cultivare virusului pestei porcine.
Se poate face in organismul porcilor (mai ales de rasele ameliorate) si prin acest procedeu se produce masa virala necesara prepararii materialului biologic antipestos. Dintre alte specii, s-a reusit adaptarea pe iepure, inca din 1939, de catre Vechiu, ulterior creindu-se tulpini de virus lapinizat, cu virulenta atenuata pentri porci, dar cu proprietati imunogene (Beker 1946;Koprovski, Jones si Cox 1946; Kvosinikov 1957; Rusev si Boncev 1957; etc…)Incercarile de cultivare a virusului pe embrioni de gaina nu dau rezultate satisfacatoare.

Pentru cultivare se utilizeaza culturile de tesuturi de porc, bogate in elemente reticulo-endoteliale (plexul coroid,maduva osoasa, splina, ficatul, leucocite), precum si tesut testicular de iepure tanar. Desi in culturile de celule virusul pestos porcin poate sa se multiplice considerabil, nu produce de loc sau un foarte slab efect citopatogen

Cu toate ca diversi autori au semnalat existenta unor variante de virus, diferite in privinta simtomotologiei si a proprietatii imunizante, acestea nu au putut fi clasificate drept tipuri imunologic distincte. Totusi Kulesko si Gobolev (1971), studiind diferite tulpini de virus, de diverse proveniente au constatat ca virusul pestos din U.R.S.S. se deosebeste serologic de cel din Extremul Orient, fapt stabilit prin reactia de imunofluorescenta.

7. Caracteristicele epizootologice.
7.a. Receptivitatea
Receptivitatea la infectia naturala este proprie porcului domestic si altora (mistretul si pocii salbatici din America, Asia si Africa). Porcii de toate varstele sunt receptivi la pesta, dar cu adultii avand sansele de a se imuniza in cursul vietii, devi mai putin receptivi decat cei tineri. Porcii din rasele perfectionate sunt mai receptivi decat cei din rasele rustice; de asemenea, porcii infectati de boli infectioase sau parazitare, cronice, sunt mai receptivi decat porcii sanatosi.
Experimental s-a reusit transmiterea virusului pestei porcine la diverse specii de animale de laborator (cobai si iepuri pe cale intracerebrala si intratesticulara, soareci in varsta de 6 zile

7.b. ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles