Pestii

Trimis la data: 2003-01-11 Materia: Biologie Nivel: Gimnaziu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 4839
Autor: Corina Petrichi Dimensiune: 57kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Pestii - Pentru determinarea speciilor s-au luat în considerare, în special, caracterele externe cele mai uşor vizibile.Forma corpului, în general alungită, fusiformă, mai poate fi: compresiformă (turtită lateral), la peştii de fund: limba de mare (Solea nasuta), cambulă (Pleuronectes flesus), calcan (Schophtalamus rhombus), sau depresiformă (turtită de sus în jos), la pisica de mare (Raja clavata). Peştii ce trăiesc printre alge au aspect de ac, diverse forme curioase (căluţii de mare). Oricare ar fi forma se pot delimita: capul, trunchiul, coada şi înotătoarele

Pentru determinarea speciilor s-au luat în considerare, în special, caracterele externe cele mai uşor vizibile.Forma corpului, în general alungită, fusiformă, mai poate fi: compresiformă (turtită lateral), la peştii de fund: limba de mare (Solea nasuta), cambulă (Pleuronectes flesus), calcan (Schophtalamus rhombus), sau depresiformă (turtită de sus în jos), la pisica de mare (Raja clavata). Peştii ce trăiesc printre alge au aspect de ac, diverse forme curioase (căluţii de mare).

Oricare ar fi forma se pot delimita: capul, trunchiul, coada şi înotătoarele (fig. 1). Capul – porţiunea de la vârful botului până la ultimul orificiu branhial (la Cyclostomi şi Chondrichtyes) sau până la unghiul posterior al opercului (la Osteichthyes); la cap distingem: gura, ochii, nările, obrazul, ceafa, gâtul, operculul.Gura poate fi terminală(fig. 2b), dorsală (fig. 2a) sau ventrală (subterminală) (fig. 2c), la care porţiunea de deasupra buzei superioare (rostrum) proeminează.

Ciclostomii au gura rotundă. La Chondrichthyes şi la unele specii de Osteichthyes, falca superioară poate fi egală, mai scurtă sau mai lungă decât cea inferioară. Unele specii au la gură prelungiri tegumentare, numite „mustăţi” (fig. 2c).Dinţii, mai mult sau mai puţin dezvoltaţi, uneori lipsesc (Cyclostomi).

La Chondrichtyes şi Osteichthyes se disting, după poziţia lor, dinţi maxilari, palatini, linguali şi faringieni (pe al 5-lea arc branhial). Dinţii faringieni, plasaţi pe 1,2 sau 3 rânduri, servesc la determinarea speciilor din familia Cyprinidae, când caracterele externe sunt insuficiente.

Formula dentară se notează: un singur rând 6-5, adică pe partea stângă 6, iar pe partea dreaptă 5 dinţi faringieni; două rânduri 3.5-5.3, adică pe partea stângă într-un rând 3 şi în altul 5 dinţi, iar pe partea dreaptă 5, şi respectiv 3 dinţi. Aceşti dinţi se pun în evidenţă fie prin tăierea capului (după opercul), destul de adânc, fără a fi detaşat de trunchi, fie că se ridică şi se dă la o parte operculul.

Se mai folosesc uneori şi ceilalţi dinţi, care pot fi mici, compacţi (cu aspect de ţepi sau perie), mărunţi şi deşi („dinţi de catifea”) sau cu aspect de „canini”, dezvoltaţi neregulat.Operculul se foloseşte în determinare, fie separat, fie cu celelate componente (preopercul, subopercul, interopercul, raze sau lame branhiostege (fig 3 şi 4). Cyclostomii şi Chondrichtyes fără opercul.

Nările, în general perechi, la Osteichthyes dorsal pe bot (fig. 3), la Chondrichtyes lateral ventrale, iar la Cyclostomi numai un orificiu nazal între ochi.Gâtul – zona dintre punctul de inserţie a razelor branhiostege şi baza Pp (măsurat pe faţa ventrală).Trunchiul este folosit în determinare prin înotătoare, forma şi structura radiilor sau a solzilor, prezenţa, absenţa sau forma liniei laterale, dimensiuni şi alte caractere.

Înotătoarele, perechi sau neperechi, se folosesc după forma, poziţia, mărimea, tipul şi numărul radiilor. Înotătoarele neperechi sunt plasate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, cuprinzând dorsala (notată cu D sau cu D1, D2, D3, când este divizată, fig. 5a), codala (C) şi anala (A). Înotătoarele perechi sunt cele duă pectorale (Pp), plasate întotdeauna lateral în apropierea operculelor, şi două ventrale (Vv) numite şi pelviene.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles