Poezia marilor evenimente din viata satului

Trimis la data: 2003-01-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 1371
Autor: Corina Mihalache Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
George Coşbuc intenţionase să realizeze un epos naţional, în genul Iliadei şi Eneidei, pe motive folclorice şi de mitologie românească. Strădania lui s-a concretizat în câteva fragmente; poetul a reuşit, numai în viziunea cu care se încheagă versurile ce constituie, în întregul operei, o monografie lirică a satului românesc. Din proiectata epopee, două balade vorbesc despre marile evenimente din viaţa satului: Nunta Zamfirei, transfigurând ceremonialul nunţii ţărăneşti şi Moartea lui Fulger, evocând străvechiul ritual al înmormântării.
Raporteaza o eroare

Poezia marilor evenimente din viata satului

George Cosbuc intentionase sa realizeze un epos national, în genul
Iliadei si Eneidei, pe motive folclorice si de mitologie româneasca.

Stradania lui s-a concretizat în câteva fragmente; poetul a reusit,
numai în viziunea cu care se încheaga versurile ce constituie, în
întregul operei, o monografie lirica a satului românesc.

Din proiectata epopee, doua balade vorbesc despre marile evenimente
din viata satului: Nunta Zamfirei, transfigurând ceremonialul nuntii
taranesti si Moartea lui Fulger, evocând stravechiul ritual al
înmormântarii. Atmosfera fabuloasa, de basm, exista în ambele balade,
ca de altfel si în poeziile corespondente ale lui M. Eminescu, în
Calin-file din poveste si Strigoii.

În Moartea lui Fulger, un fiu de crai, rapus în lupta pe un mal
strain, e adus de un sol. Durerea parinteasca, cu inflexiuni de bocet
popular în poezia lui Cosbuc, ritualul înmormântarii, cu randuieli si
obiceiuri strabune, dau forta dramatica poeziei.

Din balada populara, poetul a retinut doar motivul ei generic; un gest
eroic, în fata mortii, însa transpus în situatie tragica si în înteles
filozofic popular.

Emotionant e strigatul de durere al mamei îndoliate, care nu mai crede
în nimic, nici chiar în Dumnezeu, în fata caruia: "Ori buni, ori rau
tot un mormânt! / Nu-i nimeni drac si nimeni sfânt! / Credinta-i val,
iubirea vânt / Si viata fum".

Impresioneaza sfatul întelept al batrânului sfetnic, compatimitor si
sententios, exprimând, în esen*a, atitudinea demna, barbateasca, în
fata mortii, specifica poporului român: "Zici fum? O, nu-i adevarat /
Razboi e, de viteji purtat! / Viata-i datorie grea / Si lasii
se-ngrozesc de ea / Sa aiba tot cei lasi ar vrea / Pe neluptat".
Poetul staruie asupra starilor sufletesti, carora le da expresivitate
prin tinuta eroilor, în trecerea lor de la o atitudine la alta, prin
vorbirea lor populara

Nunta Zamfirei apare în "Tribuna" din Sibiu în 1889. Poezia
transfigureaza, într-o atmosfera de basm, ceremonialul nuntii
taranesti. Poezia este o balada, care debutând într-un cadru feeric de
basm, ne face sa asistam la nunta fetei lui Sageata-împarat, Zamfira,
cu printul rasaritean Viorel. Daca înlaturam elementul fabulos dam
peste o lume reala, usor de recunoscut, prin nimic falsificata.
Personajele, cu numele lor situeaza epicul poeziei în limitele
traditiei si basmului. Zamfira, nume des întâlnit în lumea satului,
fiica de "domn" si-a ales ca mire pe Viorel - alt nume din lumea
satului transilvanean - un "print" frumos, venit de undeva "dintr-un
afund de Rasarit". Ca orice fata frumoasa,

Zamfira a fost "petita des", dar ea n-a ales decât pe care i-a fost
"menit", pe "cel mai drag" - sintetizând conceptia populara conform
careia la baza casatoriei trebuie sa stea dragostea. Zvonul nuntii s-a
raspândit îndata peste "o mie de cr*imi". Împaratii si regii si-au
îmbracat purpura, nuntasii din nouazeci de tari s-au urcat în radvane
trase de câte patru cai. Dar împaratii sositi din "Zorit" si din
"Apus" nu par straini, ci, dimpotriva, foarte cunoscuti, apartinând
parca unui singur neam. Ei sunt: "batrânul Grui" cu nume baladesc, si
Tintes, cel cu "trainc rost", si Bardes "cel cu adapost prin munti
sâlhui", dar si un Penes-împarat, un "Paltin-crai", Mugur-împarat si
Barba-Cot, piticul, personaje ce amintesc de lumea basmului românesc,
cu feti-frumosi, regi si sfetnici. Atributele care individualizeaza
vag personajele sunt ale basmului. Zamfira e sprinteana "cu mers
istet", mladie si naltuta, cu mijloc subtire, încins cu
"brâu-de-argint", flacaii chipesi, au coifuri pe cap si prasea la
sold, dupa moda granicereasca din tara Nasaudului, iar regii sunt
îmbracati în purpura, rochitele copilelor si flacailor amintesc de
tipicul port popular: "Ce fete dragi! Dar ce comori / Pe rochii lungi
tesute-n flori / Iar hainele de pe feciori / Sclipeau de argint".
Ceremonialul nuntii, hiperbolizat, este însa taranesc. Cum nunta e un
eveniment deosebit în viata satului, la sarbatoare participa întregul
sat, dar si nuntasi din satele vecine. Obiceiurile de nunta, dincolo
de cadrul de basm al poeziei, sunt cele obisnuite în viata satului
transilvanean. Alaiul mirelui nu are absolut nimic supranatural, fiind
rupt din viata reala. Mirele e întâmpinat de alaiul miresei, în frunte
cu Paltin-crai, în functia de staroste, în sunetele de treasc si
trâmbiti si în chiote de veselie. Momentul capital este hora din
timpul cununiei, jucata taraneste de tot poporul, ardeleneste, în
opinci cu clopotei si cântece din fluier. Notatia miscarii stilizate
este facuta cu o tehnica acustica desavârsita, într-un tablou ca de
Theodor Aman: "Si-n vremea cât s-au cununat / S-a-ntins poporul adunat
/ Sa joace-n drum dupa tilinci: / Feciori, la zece fete , cinci, / Cu
zdrânganeii la opinci / Ca-n port de sat. / Trei pasi la stânga
linisor / Si alti trei pasi la dreapta lor, / Se prind de mâni si se
desprind, / S-aduna cerc si iar se-ntind, / Si bat pamântul tropotind
/ În tact usor."

Poezia lui Cosbuc, dupa cum s-a spus, poate servi ca libret pentru un
spectacol coreografic ea este "un poem al horei". Într-adevar întreaga
poezie pare o hora imensa, având ca tema nunta taraneasca. Primele
strofe fixeaza expozitiv motivul, în proiectie feerica, de basm. În
zvonul de nunta si miscarea pornita a nuntasilor, de la casele lor
"Din munti si vai, de peste mari", începe propriu-zis spectacolul
coreografic pe care ni-l imaginam cu stralucire fascinanta,
caracteristica. Miscarea momentelor este impetuoasa, navalnica, ea se
desfasoara pe spatii largi, panoramic. Asa este vazut si ospatul, în
proportii hiperbolice: mesele cuprind tot orizontul, vinul curge ca un
râu neoprit, încât însusi soarele sta mirat în loc pe cer (imaginea
coplesitoare de lumina), apoi din nou jocul copilelor de împarat "Cu
ochi sireti" si rochii pâna-n pulpe, al fetilor-frumosi, al piticului
Barba-Cot, îndemnat de Penes-împarat si chiar al regilor barbosi,
batrâni, greu de pornit dar si de oprit. Dupa 40 de zile, petrecerea
se încheie cu urarea lui Mugur-împarat, "Precum e felul din batrân /
La orice chef între români": " Cât mac e prin livezi / Atâtia ani la
miri urez! / Si-un print la unul! blând si mic, / Sa creasca mare si
voinic - / Iar noi sa mai jucam un pic / Si la botez!", urare care
sintetizeaza esenta casatoriei, în conceptia populara, aceea de
procreare, de perpetuare a specei umane.

Ritmul sustinut al poeziei, de la o strofa la alta, este realizat cu
mijloace sintactice, în care accentul cade pe verb, cu rasturnari
tipice, de natura sa directioneze miscarea, sa deruleze detaliile sau
sa intensifice miscarea. Ritmul este iambic si masura de opt silabe,
redusa în al saselea vers al strofei la jumatate, ajuta nu mai putin
la fluiditatea poemului, care curge zglobiu ca un râu de munte în
cataracte. Ca procedeu artistic întâlnim în primul rând hiperbola,
comparatia, metafore mai putine (multului rotund = globul pamântesc),
repetitii, elipse, armonii imitative, aliteratii, iar sub raport
lingvistic, poetul foloseste graiul viu al poporului si câteva
ardelenisme (pahar, ghinarari, munti sâlhui, tilinci, zdrânganei,
prasea) si câteva formatii proprii (cr*imi = împarati; alint =
alintare; chiu = chiuit; întrulpi = trupeste) toate cu scopul de a
respecta rima.

Powered by

[1]0x01 graphic

5000+ referate online

References

1. http://www.referat.ro/?doc=1

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.