Politica de colonizare a Basarabiei

Trimis la data: 2007-04-06 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Simona Damian Dimensiune: 56kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În urma semnării tratatului de pace de la Bucureşti (16/28 mai 1812), Imperiul rus anexează pămînturile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior (1813) Basarabia. Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrînsă de la nordul gurilor Dunării, care se afla sub dominaţia otomană. Ulterior a fost extins la întreg teritoriul cuprins între Nistru şi Prut. Din momentul anexării şi pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea ţarismul a urmărit două scopuri principale în politica sa în Basarabia.Un scop presupunea integrarea cît mai rapidă a provinciei în structurile social-politice ale imperiului , lichidarea specificului naţional local şi rusificarea populaţiei autohtone.

Cel de-al doilea scop ţinea de interesele geopolitice şi strategice ale Ţarismului în Sud-Estul Europei.El presupunea cultivarea unei imagini atractive a modelului rusesc de bună guvernare în ochii poparelor balcanice. Aceste două scopuri se aflau în permanentă contradicţie. În primele două decenii după anexare s-a acordat preferinţă celui de-al doilea scop, nefiind neglijat nici primul, care va deveni dominant începînd cu sfîrşitul anilor 20 ai secolului al XIX-lea.

Politica ţarismului s-a manifestat în organizarea politică-administrativă, în relaţiile social-economică şi viaţa naţional-culturală.

Organizarea teritorial-administrativă a Basarabiei

La momentul anexării , teritoriul Basarabiei era alcătuit , sub aspect administrativ, din două părţi: teritoriul , care se aflase în componenţa Principatului Moldovei şi teritoriul aflat sub dominaţia otomană şi a tătarilor nogai din Bugeac. Cetăţile Hotin, Bender(Tighina), Akkerman(Cetatea Albă), Chilia şi Ismail cu împrejurimile şi aşezările din jur alcătuiseră raiale turceşti. La est de Prut se aflau următoarele ţinuturi ale Moldovei:Lăpuşna-Orhei, Soroca, partea de răsărit a ţinutului Iaşi (viitorul ţinut Bălţi), Codru, Gireceni, Hotărniceni. În 1812 , în spaţiul dintre Prut şi Nistru au fost create 12 ţinuturi, iar în 1818 numărul ţinuturilor a fost redus la 6:Hotin, Iaşi, Orhei, Bender, Akkerman şi Ismail.

În 1830 a fost creată circumscripţia oraşului Ismail, care includea oraşele Ismail, Reni şi Chilia cu satele din împrejurimi. Această unitate administrativă a fost constituită în scopuri strategice , pentru a controla mai eficient zona Dunării. Partea care a rămas din fostul ţinut Ismail a fost inclusă în ţinutul nou format –Leova.În 1835 iarăşi au apărut schimbări:a fost restabilit ţinutul Soroca, iar din componenţa unei părţi a ţinutului Orhei a fost constituit ţinutul Chişinău. Centrul administrativ al ţinutului Leova a fost transferat în localitatea Frumoasa, care a fost numită Cahul, în memoria luptei da la Cahul din 1770. Acest nume i-a fost dat şi judeţului.

După anexare la Rusia , a suportat anumite schimbări teritoriul din stînga Nistrului Suprafaţa era de 45.630 km² cu o populaţie de 482.630 locuitori.. Ţinutul Oceacov, a fost inclus în componenţa guberniei Herson.Partea stîngă a Nistrului, situată la nord de rîul Iagorlîc, a fost inclusă în componenţa guberniei Podolia.În aceste gubernii politica nu se deosebia cu nimic de cea a Rusiei.

În viaţa politică în scopul excluderii unor eventuale tensionări a situaţiei în provincia anexată, la 23 iulie 1812 a fost semnată de către amiralul P.Ciceagov , comandantul armatei Dunărene din Principatele Române, o lege specială , numită ,,Regulamentul administrării provizorii a Basarabiei” prin care a fost introdusă o nouă autonomie administrativă. Locuitorilor le se permitea să se folosească de legislaţia locală, adică de cea a statului Ţara Moldovei.Guvernatorul civil al Basarabiei, era declarat şeful administrării locale.

*Guvernul provizoriu al provinciei era alcătuit, conform Regulamentului , din 2 departamente. În componenţa primului departament intrau problemele de ordin legislativ, judecătoresc, poliţenesc şi cele ale învăţamîntului. În atribuţiile celui de-al doilea urmau să intre:statistica regiunii, veniturile, vămile, comerţtul, industria.
Guvernul era subordonat direct comandantului suprem al Armatei Dunărene (Amiralul P.Ciceagov). Limba română îşi păstra dreptul de a fi utlizată în organele administrative , juridice, în oficierea serviciului divin şi în şcoală. Aceleaşi drepturi au fost acordate şi limbii ruse. Aceasta va permite în perspectivă autorităţilor ţariste să limiteze în mod fraudulos arealul de acţiune a limbii române în viaţa Basarabiei.

Instrucţiunile date de Pavel Ciceagov lui Scarlat Sturdza, 1812

,,Este necesar de a da posibilitate locuitorilor din Basarabia să resimtă avantajele unei administraţii părinteşti şi generoase şi să se atragă, în chip ingenios, atenţia popoarelor vecine asupra acestei provincii. Ultimul război a antrenat minţile şi speranţele moldovenilor, sîrbilor şi ale altor popoare ataşate de Rusia[…] este necesar să menţinem ataşamentul acestor popoare şi să-l ocrotim de influenţa duşmanilor noştri. Această constatare vă va servi drept bază pentru toate acţiunile Dumneavoastră în funcţia respectivă.

Pentru a da senzaţia unei perpetuări a vechilor stări de lucru şi pentru a asigura o tranzaţie lentă de la un regim la altul, amiralul P. Ciceagov a numit la 23 iulie 1812, ca noul guvernator civil al Basarabiei pe un boier român Scaralat Sturdza, refugiat de multă vreme în Rusia. (doc 1).

Documente şi materiale

În decursul primului an de ocupaţie ţinutul a fost administrat conform vechilor obiceiuri şi legi ale Modovei. Abia la 2 februarie 1813 este instituit guvernul provizoriu al Basarabiei, alcătuit din două departamente. Boierii moldoveni deţineau majoritatea funcţiilor în guvern (în proprţie de 7:12).

Celelalte fuctii le deţineau foştii funcţionari ruşi care au activat în Principatele Române în perioada 1807-1812. La 7 iunie 1813 Scarlat Sturdza este eliberat pe motiv de boală din funcţie de guvernator al Basarabiei şi înlocuit de generalul I.Hartingh. Acesta , ignorînd stipulaţiile Regulamentului referitoare la conservarea legislaţiei şi obiceiurilor locale, accelerează procesul de transformare a Basarabiei într-o obişnuită gubernie rusească. Are loc substituirea funcţionarilor moldoveni cu funcţonari ruşi, legislaţia locală tot mai fregvent este ignorată.

Boierii moldoveni alarmaţi de aceste abuzuri, prin intermediul mitropolitului G.Bănulescu-Bodoni, expediază împăratului Alexandru I, Consiliului de miniştri şi Consiliului de stat o suită de plîngeri, chiar şi numirea unui guvernator din rîndul boierilor autohtoni.
Dezacordul şi totodată protestul faţă de răsluirea Moldovei de răsărit şi faţă de politica rusificatoare şi-a gasit expresie şi strămutările masive ale populaţiei din Basarabia în dreapta Prutului.

*Fenomenul migraţiei masive a populaţiei româneşti din Basarabia avea la bază mai multe motive. Unul dintre ele a fost teama ţăranului modovean de eventuala introducere a şerbiei în provincia ocupată. Din această cauză au fost cazuri în care sate întregi , în frute cu preoţii lor, ,,au fugit piste Prut”.

Abandonarea Basarabiei de către miile de români era dictată şi de maltratările şi umilirea la care erau supuşi românii basarabeni din partea autorităţilor ţariste. Vexaţiunile cazacilor şi soldaţilor ruşi, încartiruiţi pe la casele băştinaşilor, comportamentul discrimatoriu al poliţiei ruseşti faţă de populaţia românească din tîrgurile şi satele basarabene, a constituit o altă cauză a acestui exod.

Amplificarea migraţiei alarma autorităţile ruseşti. Acest fenomen dăuna imaginea ţarismului în faţa popoarelor balcanice. Pentru a opri procesul a fost fortificat hotarul pe Prut . Cu toate acestea , exodul n-a fost curmat.

Datorită izbucnirii acestor conflicte , Petersburgul a însărcinat în 1815 pe un funcţionar al ministerului de externe cu studierea obiceiurilor şi legilor moldoveneşti. La începutul anului 1816, pentru a calma populaţia , s-a luat măsura înlocuirii generalului Harting din funcţia de guvernator. Prin ukazul de la 1 aprilie, Alexandru I promitea aşezarea cîrmuirii noii provincii pe temeiul vechilor ,,ei obiceiuri şi drepturi”. Locuitorii au fost scutiţi de orice obligaţii financiare faţă de stat, pe termen de 3 ani.

Prin rescriptul de la 1 aprilie 1816, adresat mitropolitului Gavriil, Alexandru I intenţiona să spulbere irascibilitatea boierilor basarabeni şi să contribuie la stoparea migraţiei. Ţarul se obliga să ofere acestei regiuni o cîrmuire politică ,,potrivită cu nărăvurile, obiceiurile şi legiuirile ei”. La 29 aprilie 1818 , cu ocazia vizitei lui Alexanru I la Chişinău, este promulgată legea numită ,,Aşezămîntul pentru înfiinţarea regiunii Basarabia” .Conform lui , în fruntea provinciei funcţiona un guvernator civil împreună cu un Consiliu Suprem (Înaltul Sfat) care era organul administrativ , legislativ suprem şi judiciar compus din 11 membri , dintre care 5 erau numiţi, 6-aleşi pe un termen de 3 ani din rîndul boierilor băştinaşi. În timpul votării aceştia aveau preponderenţă numerică.Limba română alături de cea rusă este recunoscută oficială în instituţiile publice din Basarabia. Acest ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles