Politica mondiala ca un Ianus Bifrons

Trimis la data: 2005-05-01 Materia: Stiinte Politice Nivel: Liceu Pagini: 194 Nota: / 10 Downloads: 953
Autor: Micha210 Dimensiune: 63kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mai cu seamă în ultimul deceniu pe scena lumii se constată două fenomene care aparent se exclud reciproc: naţionalismul şi globalizarea. Punând discuţia în termeni de filosofie politică, urmează să analizăm în eseul de faţă locul pe care îl ocupă puterea politică în aceste procese. Conform celor mai mulţi analişti politici şi sociali, puterea corespunde aptitudinii omului de a acţiona în mod concertat, nu doar pur şi simplu.

POLITICA MONDIALĂ CA UN IANUS BIFRONS

Mai cu seamă în ultimul deceniu pe scena lumii se constată două fenomene care aparent se exclud reciproc: naţionalismul şi globalizarea. Punând discuţia în termeni de filosofie politică, urmează să analizăm în eseul de faţă locul pe care îl ocupă puterea politică în aceste procese. Conform celor mai mulţi analişti politici şi sociali, puterea corespunde aptitudinii omului de a acţiona în mod concertat, nu doar pur şi simplu. "Puterea nu este proprietatea unui individ, ci întotdeauna aparţine unui grup şi există atâta timp cât acest grup nu se destramă."

După cum se poate observa, Adina subscrie tacit la teza că puterea este proprietatea exclusivă a unui grup. Sigur, puterea poate fi de mai multe feluri: politică, economică, juridică, cel puţin. Politic, puterea este proprietatea unui individ sau grup asupra altui individ sau indivizi. Social, puterea poate fi caraterizată ca capacitatea de a schimba, influenţa, modula, orienta, coordona, controla mintea şi/sau comportamentul unui/altor fiinţe umane sau psihologice, mai general.

Puterea politică se manifestă într-o manieră relaţională, de obicei, fiind o caracteristică a interacţiunilor dintre clasa politică şi clasa nepolitică. Societatea noastră, într-adevăr, poate fi divizată în cele două clase amintite mai sus. În sens social, puterea poate caracteriza în mod simetric relaţia dinamică dintre reprezentanţii puterii politice şi cealată clasă socială.

De exemplu, masa socială care nu constitue componenţa oficială a puterii politice poate schimba sau împuternici, delega autoritatea, un regim politic sau anumiţi componenţi ai lui, dar şi puterea politică poate coordona şi controla activitatea restului societăţii, înspre progresul sau îndeplinirea, în cel mai înal grad, unor obiective considerate superioare.

Sociologii consideră că puterea operează relaţional şi reciproc, dar nu necesar în mod egal şi stabil. Puterea poate avea mai multe surse (ex., delegaţie, carismă, persuasiune, ereditate, forţa, tradiţia, averea etc). Dar, aceste surse nu sunt atribute excusive ale grupului uman, ci şi individul poate fi delegat, carismatic, persuasiv etc.

În democraţie, puterea politică este reprezentată oficial de preşedinte, deci la nivel individual, prim ministru, senatori, şi deputaţi, în linii mari. Preşedintele poate modula, coordona, şi controla activitatea parlamentului şi a ţării, în anumite limite şi condiţii constituţional reglementate. Puterea politică prezidenţială diferă de puterea politică ministerială, conceptual.

Statul, politicul este o suprastructură socială menită să asigure, prin orientarea, coordonarea, planificarea, şi controlul activităţii societăţii civile, mai eficient şi mai inteligent anumite obiective ca: progresul etic, ştiinţific, artistic, filosofic, economic al unei societăţi globale, naţionale, sau regionale.

Dar puterea prezidenţială nu se manifestă simetric.Preşedintele poate fi elector, dar electorul nu poate fi preşedinte.Adică dacă un individ manifestă o putere prezidenţială asupra unui grup, grupul nu manifestă o putere politică prezidenţială asupra preşedintelui, ci una revoluţionară sau electorală, dar nu prezidenţială. Deci, chiar dacă sociologic, mai larg, puterea se poate manifesta simetric, unele puteri, politice de exemplu, nu se manifestă simetric.

Preşedintele, prin definiţie, cel puţin cea actuală, nu este un grup uman, chiar dacă misiunea unui prezidenţială ar putea fi îndeplinită, mai chibzuit sau nu, de un grup uman; condiţia ca preşedintele să fie un individ este firească pentru opinia comună, dar complet străină sau o prejudecată în gândirea filosofică, atât timp cât nu e argumentată raţional. Dar să încercăm să gândim mai filosofic, dincolo de realităţile actuale, în posibil, dar în posibilul filosofic, nu cel imediat, şi esenţial.

Să decidem, prin argumentare raţională, la nevoie, ce trebuie să fie esenţial. Un individ care trăieşte în societate poate avea, la un moment dat, chiar şi influenţe neintenţionate, datorate unor interpretări eronate sau condiţionări deceptive, asupra altor indivizi, deci poate avea putere asupra societăţii, în parte sau în ansamblu, neintenţionat. Această putere, despre care am scris mai sus, nu este o putere politică autentică.

De asemenea, un om fosrte inteligent şi persuasiv poate să posede şi să manifeste o mare influenţă asupra oamenilor politici, nefiind totuşi un bun politician. Influenţa umană asupra politicului, din afara lui, nu este politică, ci general umană sau psihologică. Adică influenţa de la un nivel uman non-politic asupra nivelului politic nu este politică, ci general umană, socială. Politicul e poate avea menirea de a reglementa, coordona, controla, şi echilibra, cel puţin în parte, activitatea şi ordinea juridică, executivă, şi economică.

Dar asemenea misiuni, chiar dacă în anumite condiţii cosmologice, biologice, psihologice, şi sociale pot fi mai inteligent îndeplinite la nivel de grup, în condiţii diferite, pot fi îndeplinite mai înţelept-mai inteligent şi mai etic- de la nivel individual. În mod fundamental, ce înseamnă puterea politică şi politica? O influenţă, modulare, coordonare, şi reglementare a fiinţei cognitive şi comportamentale a altei/altor fiinţe.

Se pare esential că, relaţia influenţa politică fiinţează doar între sisteme cognitive, psihologice. Dar o mare influenţă pshică asupra altor entităţi psihologice poate fi imorală, deceptivă, nepolitică. Nepolitică, consider eu, deoarece ar trebui să relatăm mai tare influenţa politică de menirea şi obiectul puterii politice.

O entitate posibilă suficient de inteligentă ar putea coordona, pe termen lung, şi controla, singură, activitatea şi organizarea societăţii umane, ameninţând-ui viaţa sau controlând-ui în întregime activitatea cerebrală, indiferent de orice principii etice umane. Raţionalitatea şi superioritatea unei guvernări şi sisteme politice este condiţionată, într-o importantă măsură, de condiţii cosmologice, biologice, psihologice, şi sociale. Rolul, misiunea, sau funcţia puterii politice pot fi îndeplinite şi de individ, în anumite condiţii.

În anumite condiţii dreptatea, prudenţa, modestia pot fi virtuoase. Principiile etice sunt condiţionate de anumite sisteme de virtuţi, valide peren sau tenporar. Raţiunea, inteligibilul sunt valorile cele mai importante ale filosofiei, nu orgoliul şi ironia masculină, nu viclenia feminină.

Înţelepciunea nu este nici masculină nici feminină, ci raţională. Gândirea este valoarea fundamentală eternă a filosofiei. Dar aşa aparentele reprezentante feminine ale filosofiei nu trebuie să ascundă sub aparenţa iubirii de înţelepciune şi raţiune iubirea lor pentru îngmfarea masculină şi pentru sexul tare.

Acum, consider eu, puterea politică trebuie să aibă misiunea fundamentală de a progresa, în cel mai superior mod, în sensul măriri cantităţii, securităţii, şi calităţii culturale şi economice a vieţii, atât la nivelul individului, cât şi la nivelul societăţii în ansamblu. În acest sens să apreciază politicitatea puterii.

Este uşor de observat că globalizarea afectează în primul rând ţările dezvoltate, pe când naţionalismul şi alte forme asemănătoare sunt apanajul ţarilor sărace.

Este uşor de observat, dar filosofia inseamnă mai multă explicaţie, argumentare, adică, gândire.

Naţionalismul se produce pe fondul destabilizării sau chiar al dispariţiei statale, în schimb, o consolidare democratica a statului este tocmai premisa globalizării.

Nici aceasta nu e necesar. Naţionalismul, ca doctrină politică bazată pe apărarea (exagerată sau nu) intereselor nationale, poate fi originat si asociat si cu un complex de superioritate natională si cu iubirea pura si simpla a neamului si a istoriei lui. Adică, logic, neamul, naţiunalitatea poate fi iubită şi pentru ea insăşi, nu doar pentru al/a o proteja de disparitie. "Autoarea" a incercat să copleşeasca prin cantitatea cunostintelor, dar aceste informaţii n-au fundamentalitatea, rafinamentul, si necesitatea unei gandiri filosofice autentice.


Autori precum Jean Bodin, în Franţa secolului XVI-lea sau Thomas Hobbes în Anglia secolului XVII-lea s-au vrut purtătorii de cuvânt al statului absolut. S-a evoluat până la conceptul de stat-naţiune în secolul al XIX-lea.

Nefiind argumentat caracterul evolutiv sau progresiv al acelui interval temporal, sau istorii, propoziţia reprezintă doar o credinţă iraţională
a lui Adina.

Un argument în plus în favoarea ideii că vigoarea politică nu însemnă ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles