Poluarea fonica - masuri si tehnologii de reducere a poluarii fonice

Trimis la data: 2010-01-07 Materia: Geografie Nivel: Facultate Pagini: 40 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Ile Dimensiune: 256kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Referate despre Poluarea fonica
Necesitatea şi importanţa reducerii poluării fonice
Poluarea fonică (sonoră) reprezintă o componentă importantă a poluării mediului înconjurător şi prin caracterul nociv şi prin prezenţa sa în toate compartimentele vieţii moderne, poluarea sonoră constituie o problemă majoră pentru toate ţările dezvoltate economic sau în curs de dezvoltare [1-5]. Poluarea fonică reprezintă agresiunea continuă, determinată de diferite zgomote produse de maşini, utilaje, aparatură industrială sau casnică, în incinta contrucţiilor sau în afara acestora, zgomote favorizate de modul de amplasare şi izolare constructivă a acestora.
Raporteaza o eroare

Referate despre Poluarea fonica
În România există o tendinţă, care de altfel se manifestă şi pe plan mondial, de creştere a nivelului de zgomot şi de producere a vibraţiilor, ale căror surse apar odată cu dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor economiei şi transportului. Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului este zgomotul asociat şi identificat, în general, cu poluarea fonică (acustică sau sonoră).

În Europa, peste 80 de milioane de oameni trăiesc în zone în care zgomotul depăşeşte 65 dB cauzând în majoritatea cazurilor surzenia.
Toate statele membre al CE au clasificări similare în ceea ce priveşte sursele de poluare fonică, datorate activităţilor umane: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, activităţile de construcţii, activitatăţie recreative, echipamentul de întreţinere (grădinărit) ş. a.

Raportul WHO (World Health Organization) 2000 “Criteriul de sănătate ambientală- Zgomotul comunitar” arată că zgomotul poate avea reacţii adverse producând tulburări de somn, efecte cardiovoasculare, perturbaţii psihice, interferate cu surzenie.

Recent, în Austria, s-a constatat că:
- 78% de locuinţe sunt afectate de trafic, marea majoritate de cel auto, alte ceva mai mult de - 5% de cel feroviar şi alte 5% de cel aerian. [www.bmu.gv.at].
- 10% din locuinţe suferă pe seama aşezării în vecinătatea aşezării în vecinătatea unor obiective industriale;
- locuitorii altor 6,5% din locuinţe suferă pe seama zgomotelor provocare de vecini.

În condiţiile civilizaţiei contemporane, omul este supus unei agresiuni practic contiunue, determinată de diferite zgomote produse de maşini, utilaje, utilaje, aparate casnica sau industriale, de însăşi activitatea oamenilor (mult mai “concentraţii” ca număr pe unitatea de suprafaţă decât în trecut) zgomote favorizate de modul de amplasare a surselor şi de modul de construcţie a clădirilor şi locuinţelor. Efectul acestei agresiuni se manifestă în principal prin stress, eventual prin diminuarea sau chiar perderea capacităţii auditive. Toate acestea reprezintă în fond o degradare a amediului natural şi ca atare pot fi denumite “poluare sonoră” (fonică).

În cazul străzilor, contribuţia cea mai mare la poluarea sonoră o au autovehiculele, echipate cu motoare de ardere internă care constituite surse de zgomot, de la admisia aerului, combustie, funcţionarea sistemului de răcire, evacuare gazelor arse (nivelul de zgomot cel mai ridicat). Zgomotul produs are tării diferite în funcţie de regimul de rulare (pornire, mers în gol, mers cu viteză în treapta I, II< demaraj rapid de pe loc). S-a stabilit ca cele mai zgomotoase maşini sunt cele cu răcire cu aer şi dotate cu motoare foarte puternice; cea mai mică variaţie a nivelului de zgomot se constată la rularea cu viteza constanta de 50 Km/h şi cea mai mare, la demarajul rapid de pe loc. Pentru reducerea nivelului de zgomot, In diferite ţări s-au introdus niveluri limită, a căror depăşire implică retragerea permisului de înmatriculare al maşinii.

4.2. Zgomotul şi vibraţiile industriale. Generalităţi
Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu capabilă să producă o senzaţie auditivă. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanţe (aer, lichide şi solide) şi nu se propagă în vid. În aer, viteza de propagare este de 340 m/s [2]. Ca orice unde elastice, sunetele se caracterizează prin frecvenţă, definită ca număr de oscilaţii complete dintr-o unitate de timp. Se măsoară în Hertz, 1 Hz fiind o perioadă/s (perioadă fiind timpul, în secunde, în care are loc o oscilaţie completă). Urechea umană percepe sunetele cu frecvenţe de la 16 Hz (sunetele joase) la 20 000 Hz (sunetele înalte). Sunetele sub 16 Hz se denumesc infrasunete sau trepidaţii, iar cele peste 20000 Hz – ultrasunete. Sensibilitatea maximă a urechii umane este pentru domeniul 2000 – 5000 Hz.

Sunetele se pot caracteriza şi prin presiunea acustică, măsurată în Pa (Pascal, 1 Pa = 1 N/m2). Belul este o unitate de măsură logaritmică a raportului dintre două intensităţi sonore sau electromagnetice(belul este un omagiu adus in 1925 lui Graham Bell, pionerul telefonului). Pentru sunete intense se lucrează cu valori foarte mari şi de aceea s-a adoptat o altă unitate, decibel (dB). Când dB se referă la auz, se foloseşte notaţia dB(A). Este o unitate de măsură relativă, având ca bază logaritmul raportului între intensitatea zgomotului dat şi intensitatea de referinţă, stabilită convenţional ca fiind presiunea vibraţiilor sonore de 0,0002 dyne/cm şi care a fost considerată ca limita inferioară a sunetelor audibile de către om. Ţinând seama de scara logaritmică, înseamnă că sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 dB reprezintă depăşirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensităţii acustice a sunetului.

Pentru diferite rapoarte I/Io se obţine:
I/Io= 1, rezultă LI = 0 dB
I/Io= 10, rezultă LI = 10 dB
I/Io= 100, rezultă LI = 20 dB
I/Io= 1000, rezultă LI = 30 dB
I/Io= 1012, rezultă LI = 120 dB; unde L= 10 lg I/I0.

Pentru intensitatea auditivă a sunetelor se mai utilizează ca unitate de măsură fonul (egal cu tǎria unui sunet a cǎrui intensitate auditivǎ este cu 1,26 ori mai mare decât pragul auditiv inferior) Aparatele cu care se măsoară intensitatea sunetului în foni se numesc fonometre.
Omul percepe sunete cu o frecvenţă între 16 şi 20 000 vibraţii pe secundă şi cu o intensitate între 0 si 120 dB. Zgomotul se defineşte ca fiind o suprapunere dezordonată a sunetelor de frecvenţe şi intensităţi diferite care produc o senzaţie dezagreabilă şi agresivă. Apare ca o consecinţă a activităţii industriale a omului, a activităţii de transport în urma căreia unde mecanice, reprezentate de trepidaţii, sunete, infrasunete şi vibraţii ultrasonore au o acţiune dăunătoare asupra sănătăţii omului.

Existǎ un mod diferit de definire a zgomotului: fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonată cu frecvenţe şi intensităţi diferite, iar fiziologii consideră zgomotul, orice sunet supărător care produce o senzaţie dezagreabilă.

Parametrii principali consideraţi în analiza acţiunii zgomotului sunt [1-3]:
- intensitatea;
- frecvenţa;
- modul de acţiune;
- durata acţiunii zgomotului;
- durata activităţii în mediul zgomotos.

Propagarea sunetelor este influenţată de:
- sursa de zgomot
- atmosfera
- distanţa
- obstacolele întâlnite.

Intensitatea sonoră = energia purtată de sunet şi se măsoară în decibeli. Intensitatea sonoră a unei şoapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o clasă de elevi este de 50 dB, zgomotul unei străzi aglomerate este de aproximativ 90 dB. Sunetele de peste 90 dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de 140 dB produs de ex de un avion cu reacţie în timpul decolării este aproape dureros şi poate afecta timpanul. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensităţi de circa 60 dB. Practic, se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. În tabelul 4.1 se prezintă intensităţile sonore, în ordine crescândă, pentru unele activităţi uzuale [4,5].

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.